Acest blog va poate ajuta cu rezultate live, actualizate non-stop din toate campionatele sportive ale lumii. De asemenea, aveti si programul meciurilor din intreaga lume, din hochei, baschet, fotbal, tenis, baseball si rugby.
 
Serivicul de livescore este gratuit si poate fi accesat de oriunde fara costuri ascunse fiind neconditionat! Nu necesita refresh deoarece se actualizaeaza automat la fiecare 20 de secunde iar dvs sunteti anuntat in ce meciuri live s-a marcat recent printr-un avertizor sonor implementat in scriptul de livescore!
 
Astfel, veti fi la curent cu toate rezultatele live si cu tot ce se intampla in toate sporturile practicate acum in intreaga lume. Pentru a accesa sectiunile de rezultate live va rugam sa dati un click pe bannerul de mai jos sau pe unul dintre urmatoarele linkuri, corespunzatoate cu sportul pe care doriti sa il evidentiati: Fotbal , Baschet , Tenis , Hochei , Rugby , Handbal , NFL .
 

Tipseri.com este unul dintre cele mai complete siteuri de pariuri din Romania la ora actuala. Va punem la dispozitie strategii si sisteme profesioniste pentru ca dvs sa aveti un profit cat mai mare.

 
Din experienta conturata in decursul a 2 ani de activitate in lumea pariurilor am reusit sa adunam informatii utile pentru toti pariorii, indiferent de nivelul lor de profesionalism sau de timpul petrecut la casele de pariuri online. Avem atat sfaturi pentru incepatori cat si strategii pentru pariorii avansati. 

Zilnic tipsterii nostri profesionisti va pun la dispozitie biletul zilei, o sursa sigura de castig. Pentru pariorii care vor sa fie la curent cu scorurile din fotbal, tenis sau baschet. Astfel, va oferim rezultate live fotbal, rezultate live tenis, rezultate live baschet, rezultate live rugby, , etc.

Prin simplul fapt ca ne vizitati siteul beneficiati de bonusuri uriase. Casele de pariuri va ofera bonusuri de 100% din sumele depuse numai pentru faptul ca le alegeti ca destinatii de pariuri online.

Va punem la dispozitie cote, clasamente, descrierea handicapului asiatic un ghid special pentru incepatori. sunt descrise elaborat, cu informatii reale si updatate saptamanal. Pariurile sunt o sursa de castig daca sunt tratate cu atentie si seriozitate.

Pentru asta incercam sa va ajutam sa treceti peste emotiile cauzate de un castig sau de o pierdere si sa pariati constant cu aceasi precizie castigatoare.

Forumul site-ului nostru va pune in contact cu comuniattea de pariori romani, despre care trebuie sa stiti ca in plan international conteaza destul de mult Va dorim mult succes in plasarea pariurilor! Puteti vizita site-ul aici!

Tags: rezultate live, cote luni, cote marti, cote miercuri, cote joi, cote vineri, cote sambata, cote duminica, predictii fotbal, predictii , livescore , football livescore , tennis livescore , rezultate in direct , biletul zilei , Pariul Live, Pariul Sigur, Bonusuri, download muzica, download filme, download mp3, muzica, Predictii Fotbal, Predictii, Referate Scolare, Muzica, Pariuri Sportive, Pariuri Online, Case de Pariuri, Pariuri, Biletul Zilei , Predictii Sportive, Biletul Zilei, Clasamente, Pariuri Sportive, Clasamente Fotbal Rezultate Live Fotbal , rezultate live tenis , rezultate live hochei , rezultate live baschet , rezultate live handbal , rezultate live nfl , rezultate live rugby . Biletul zilei , sistemul martingale , planul miza , sfaturile noastre , criteriul kelly .

duminică, 15 martie 2009

„Suntem într-un punct în care activitatea noastră este blocată“

rocurorul general al României, Laura Codruţa Kovesi, declară – într-un interviu acordat ziarului Gândul – că “lucrăm la nivel de criză în Ministerul Public”. Printre motive, se numără lipsa acută de procurori.

Dar o problemă şi mai mare o reprezintă modificările aduse Codului fiscal, care au blocat, în acest moment, marile dosare de criminalitate economico-financiară, evaziune fiscală şi spălare de bani. Astfel, procurorii nu mai pot cere inspectorilor ANAF să efectueze verificări financiare. Acum magistraţii sunt obligaţi să facă expertize contabile, dar bugetul pentru acestea nu a fost suplimentat.

Codruţa Kovesi recunoaşte că, de mai multă vreme, procurorii din ţară i-au semnalat că nu se înscriu la concursurile de promovare în funcţii pentru că acestea sunt aranjate. De asemenea, procurorul general este nemulţumit de colaborarea cu Consiliul Superior al Magistraturii(CSM), pe care o caracterizează drept greoaie şi ineficientă.


- Doamnă procuror general, cum a fost anul 2007 pentru procurori şi pentru Ministerul Public?

- Aş putea spune că a fost un an foarte greu pentru Ministerul Public şi pentru procurori în general. Nu neapărat prin activitatea pe care o desfăşurăm şi pe care am desfăşurat-o şi în anii anteriori ci mai ales datorită faptului că, în acest an, atacurile asupra Ministerului Public au fost mult mai mari decât în anii anteriori. Dacă ar fi să privim partea bună a acestor lucruri, îmi place să cred că aceste atacuri au pornit de la activitatea pe care am desfăşurat-o şi anume că prin dosarele penale pe care le-am intrumentat am deranjat, ceea ce a dus şi la aceste atacuri împotriva Ministerului Public, împotriva statutului pro­curorilor.

- Scandalul privind fraudarea examenului de promovare în funcţii a procurorilor a adus mari prejudicii de imagine parchetului. Credeţi că procurorii care instrumentează acest dosar penal vor avea curajul să finalizeze această cauză în sensul dovedirii vinovăţiei propriilor colegi?

- Sunt convinsă că vor face acest lucru. Dacă vorbim de o lovitură de imagine, să nu uităm totuşi că aceşti procurori, care sunt suspectaţi că au comis fapte de corupţie, sunt cercetaţi practic de o altă unitate a Ministerului Public. Ceea ce poate să ne aducă un plus de imagine, dar nu cred că acest lucru este important, să avem un plus sau un minus de imagine. Ceea ce este regretabil este faptul că procurori care candidează la funcţii atât de importante în Ministerul Public – cum este cea de procuror general de parchet de curte de apel – sunt implicaţi, sunt suspectaţi de fapte de corupţie, cum sunt de altfel şi membrii comisiei de examinare. Este un semnal de alarmă pe care trebuie să ni-l tragem nu numai nouă, dar şi CSM-ului. Cred că e timpul ca CSM să conştientizeze că este o problemă cu aceste examene. Nu trebuie să vă ascund faptul că la întâlnirile cu procurorii din ţară, de mai multe ori, ei mi-au spus că sunt probleme cu organizarea acestor concursuri pentru promovare în funcţii de conducere dar şi pentru promovări în funcţii de execuţie. Sunt probleme cu privire la modul de constituire a comisiilor, cu privire la bibliografia stabilită şi la modul de punctare. Pe unii dintre ei i-am întrebat de ce nu se înscriu la concursul pentru funcţii de conducere. Avem un exemplu la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj - o unitate de parchet foarte importantă întrucât are patru judeţe - unde nu s-a înscris nimeni la acest concurs. Din discuţiile cu colegii din ţară, pentru că i-am întrebat de ce nu se înscriu la funcţii de conducere, aceştia mi-au răspuns că aceste concursuri sunt aranjate. Şi unii dintre ei, din acest motiv, nu doresc să participe. Eu cred că demararea acestui dosar este un punct de plecare pentru a regândi modul de organizare a acestor concursuri.

- Secţia de procurori a CSM a avut o atitudine aproape complice cu procurorii implicaţi în acest dosar în momentul în care DNA a solicitat avizarea reţinerii şi arestării. Cum aţi putea caracteriza colaborarea dvs., ca şef al Ministerului Public, cu CSM-ul?

- Aş caracteriza-o ca fiind ex­trem de greoaie şi de ineficientă. La preluarea mandatului meu, nu am vrut să am idei preconcepute, nu am făcut în declaraţiile mele nici un fel de apreciere referitoare la colaborarea cu CSM. Pentru că am vrut să mă conving în timp dacă este o colaborare bună şi eficientă. Însă, după un an de zile, pot să vă spun că ea este greoaie şi ineficientă. Este greoaie pentru că toate solicitările pe care le-am făcut în calitate de conducător al Ministerului Public s-au soluţionat cu mare întârziere. Aş putea să vă exemplific prin statul de funcţii şi personal al Ministerului Public, care a stat la CSM câteva luni bune. S-a dat un aviz conform pe un stat de funcţii oricum modificat şi s-a dat după câteva luni. Colaborarea a fost ineficientă pentru că de multe ori am semnalat lipsa de personal cu care se confruntă Ministerul Public. Practic, lucrăm la nivel de criză în Ministerul Public. Avem unităţi de parchet la care lucrează un singur procuror. În această lună am avut două situaţii deosebite. La unul dintre parchete a decedat primul procuror şi a rămas doar un procuror care doar o vechime de şase luni şi care trebuie să conducă unitatea, iar la un alt parchet, la Horezu, am rămas fără nici un procuror, pentru că era un singur procuror care s-a îmbolnăvit. Deci sunt situaţii pe care CSM le cunoaşte. În acest an, pot să spun că problema de personal nu a avut nici o rezolvare pozitivă. S-au făcut acele interviuri pentru a aduce ca procurori avocaţi cu 10 ani vechime, s-au mai repartizat câţiva din cei care au absolvit Institutul Naţional al Magistraturii, însă nu a fost o politică eficientă.

- Camera Deputaţilor a încercat anul acesta să modifice legislaţia penală într-o manieră care ar fi îngreunat serios activitatea procurorilor. Au mai existat şi alte demersuri de acest gen?

- Da. Am semnalat, de altfel, o problemă deosebit de gravă şi anume modificarea Codului fiscal. Prin aceste modificări se interzice procurorilor sau organelor de cercetare penală să solicite efectuarea de verificări financiare de către inspectorii ANAF. În aceste condiţii, în cazurile de criminalitate economico-financiară, evaziune fiscală, spălare de bani şi alte infracţiuni, suntem obligaţi să facem expertize contabile, însă - corelativ cu această modificare legislativă - nu ni s-a suplimentat bugetul pentru expertize. Şi iată că suntem într-un punct în care într-un anumit fel activitatea noastră este blocată.

- Anul acesta a plouat cu restituiri la parchete ale unor dosare mare corupţie, în care acuzaţii sunt politicieni şi oameni de afaceri. În ce măsură apreciaţi că răspunderea pentru aceste restituiri aparţine procurorilor?

- Restituirea dosarelor la procurori este şi un criteriu de evaluare a activităţii, aceste restituiri sunt monitorizate. Aşa cum am mai arătat, am cerut să facem o analiză pe toate aceste restituiri. Pot să vă spun că, în ultimele 3 luni, s-au restituit, pe toată ţara, de la instanţele de judecată la parchete un număr de 35 de dosare penale, la un număr de aproximativ 300.000 de dosare trimise în faţa instanţei. Deci, procentul este destul de mic. Din aceste 35 de cauze, un număr de 10 sau 12 sunt, după cum ştiţi cele din dosarele mari. Când vom finaliza analiza, vom trimite rezultatele CSM-ului pentru că este foarte important să ştim dacă avem o problemă noi procurorii sau dacă este o problemă la judecători sau dacă avem o problemă de interpretare şi aplicare a legii.

Dosarul de comunist al generalului Vasile Milea

Fostul sef al Armatei, mort la Revolutie, a fost initial exclus din partid pentru furt si violenta.



La 18 ani de la disparitie - in dimineata zilei de 22 decembrie 1989 -, generalul Vasile Milea ramane unul dintre cele mai controversate personaje ale Revolutiei, atat prin ordinele date in timpul revoltei, ca ministru al apararii, dar si prin prisma variantei oficiale a mortii, sinuciderea.

Si mai putin cunoscute raman insa detaliile din biografia sa. Cele legate de suisurile si coborasurile carierei militare, de sanctiunile si promovarile pe linie de partid, de caracterizarile facute de superiori si subordonati.

„Evenimentul zilei”, in colaborare cu „Militia spirituala”, reconstituie astazi traiectoria generalului, pe baza filelor din „Dosarul de Partid al Tovarasului Milea Vasile”. Un document de referinta care denota hotararea fostului ministru al lui Ceausescu de a intra in Partidul Comunist si detaliaza episodul excluderii sale, pe fondul acu-zatiilor grave, de abuz de putere si instigare la furt.

Ura fata de mosieri

INTRAREA. Pentru a deveni membru al Partidului Muncitoresc Roman (PMR, predecesorul PCR - n.r.), Vasile Milea, pe atunci maior, a depus pe 16 februarie 1955 o cerere la Organizatia de Baza a UM 04326 Basarabi. „Studiind hotararile PMR, (...) mi-am dat seama de telul si scopul maret pe care-l urmareste sa-l infaptuiasca in Patria noastra...”, scria in acea vreme maiorul Milea. Admiterea sa printre comunistii cu carnet nu s-a facut insa automat.

Au urmat procedurile standard ale birocratiei de partid: verificarea rudelor si prietenilor viitorului membru, sedintele cu prelucrari si dari de seama ale candidatului, redactarea la foc automat de autobiografii pentru cei de la Cadre si referintele date de ofiterii care l-au cunoscut. Pentru acestia din urma, camaradul Milea trecea drept „unul dintre cei mai pregatiti”, un om plin de „vointa de a realiza lucruri cat mai bune”, dar si un „arogant” sau un personaj care avea de „lichidat mai multe lipsuri”.

La toate acestea, pe 20 iulie 1955, candidatul Vasile Milea adauga la dosar si dovada suprema a profundei sale antipatii fata de clasele exploatatoare. Antipatie dezvoltata, marturisea viitorul general, in adolescenta, cand muncea cu familia la lemne, in slujba unui mosier: „In timpul cat am lucrat cu familia mea la lemne la acest mosier am vazut o serie de escrocherii pe care le facea cu muncitorii. Acest lucru m-a facut sa-l urasc si mai mult”.

De altfel, asa cum rezulta din propriile declaratii din dosar, unele rude ale generalului (r) Milea au continuat, si dupa sosirea comunistilor, sa-si castige existenta ca muncitori forestieri. Ulterior, dupa aproape doi ani de „probe”, pe 20 septembrie ‘57, Vasile Milea a devenit membru cu „drepturi depline” al PMR.

Paguba de 700.000 de lei

EXCLUDEREA. Respectarea disciplinei de partid nu a fost insa usoara. Pe 30 iulie 1958, la mai putin de un an de la debutul efectiv in PMR, ofiterul Milea, devenit intre timp locotenent-colonel, era exclus. Cu cateva luni mai devreme, Controlul Financiar Intern (CFI) descoperise o paguba de peste 700.000 de lei, iar Milea a fost destituit din fruntea Diviziei 9 Mecanizata „Marasesti”. I se imputau lipsuri in parcul auto, la carburanti, depasirea normelor de kilometri, o butelie de aragaz, dar si ca si-a obligat subordonatii sa fure de pe santiere.

In replica, intr-o declaratie din decembrie ‘58, ofiterul se apara aratand ca a actionat astfel, „conviins fiind ca toate acestea ajuta la ridicarea nivelului de pregatire de lupta al unitatilor”.

„Mai, ceferistule!”

Acuzele aduse pentru retragerea carnetului de partid: furt, batai, injuraturi si desconsiderarea activitatilor politice. Iata cateva dintre faptele incriminate in hotararea de excludere, publicata in iulie 1958: „(Milea) a fortat (...) pe comandantii de unitati sa fure materiale de pe diferite santiere ale sectorului socialist”, „a luat una butelie aragaz (...) si nu a platit-o”, „in relatiile cu ofiterii - loviri, jigniri - a facut ca acestia sa se indeparteze de el si sa aibe frica”, „nu a participat regulat la adunarile de partid” si a „desconsiderat activitatea sectiei politice”.

Vizavi de caracterul vulcanic al viitorului sef al Armatei din anii ‘80, emblematica e marturia capitanului Constantin Iancu: „(...) tov. Lt. col. Milea Vasile lovea militari, ii injura si ii jignea prin cuvinte ca boule, magarule, du-te dracului si acestea chiar dupa ce a fost primit membru de Partid”. A capitanului Constantin Baciu: „De ofiteri nu a fost iubit pentru ca nu a stiut sa se poarte cu acestia (...) dimpotriva, a desconsiderat pe multi si nu a tinut cont de capacitatea lor, zicandu-le uneori „mai, academicianule, ceferistule” etc.”.

Dar si a capitanului Ioan Nicu-lescu, de la Cernavoda: „Cand se auzea ca vine tov. Lt. col. Milea Vasile in unitate majoritatea ofiterilor si a restului de militari traiau unele momente de teama”.

„Bun si framantat tovaras”

REVENIREA. Cazut in dizgratia partidului, acuzat si de ofiteri, dar si de inspectorii CFI, Vasile Milea a urmarit constant sa redevina membru de partid. O demonstreaza autocriticile, facute conform procedurilor, si eforturile de „lichidare a lipsurilor dovedite”.
In cele din urma, a reusit. Pe 6 octombrie 1960, o hotarare a Comisiei de Partid de pe langa Directia Superioara Politica a Armatei hotara „ridicarea sanctiunii (...) si reincadrarea lui (Vasile Milea) in randurile membrilor de partid, fara sa i se recunoasca vechimea in partid avuta anterior”.

Printre argumentele Comisiei s-a numarat si faptul ca, „lt. col. Milea, in perioada care a trecut de la excluderea din partid, a dovedit ca este un tovaras care a fost framantat de situatia sa din partid”.

22 DECEMBRIE '89

O moarte controversata

Generalul Vasile Milea s-a nascut pe 1 ianuarie 1927, in Leresti (Arges). In 1949 a absolvit Scoala de ofiteri de infanterie, cu calificativul „bine”, iar in ‘52 - Facultatea de Tancuri, cu „foarte bine”. Apoi, a avansat rapid: in 1964, la 37 de ani, era general-maior, general-locotenent in ‘69 si sef al Marelui Stat Major in 1980. Pe 16 decembrie 1985, cu patru ani inaintea momentului „Timisoara”, Milea a fost numit ministru al apararii.

A fost acuzat de reprimarea Revolutiei, iar Ceausescu l-a etichetat drept „tradator”. Dosarul mortii lui Vasile Milea a fost redeschis in 2004, iar in mai 2005 trupul sau a fost deshumat de procurori. Intr-un interviu din „Jurnalul National”, sotia acestuia, Nicoleta Milea, respingea ipoteza sinuciderii. Ea a invocat si un ultim telefon dat de fostul ministru, in dimineata de 22 decembrie ‘89, cand ar fi auzit zgomote produse de lovituri, respiratia grea a generalului si o impuscatura.

17 gloante la Revolutie, 18 ani de uitare

Familia unui revolutionar clujean este nevoita sa suporte costurile tratamentului lunar, care se ridica si pina la 4.000 de lei, in ciuda gratuitatii prevazute de lege.

Ciuruit de gloante in 24 decembrie 1989, clujeanul Mircea Emilian Rusu se zbate in prezent intre viata si moarte pe patul unui spital din Cluj-Napoca, unde medicii i-au mai dat cel mult trei luni de viata. Dupa 18 ani de chinuri, in care clujeanul a suferit peste 30 de interventii chirurgicale pentru refacerea picioarelor care au fost atinse de 17 gloante trase de o arma automata, lasindu-l fara masa osoasa in zona membrelor inferioare, Mircea Rusu nu mai are putere nici macar sa scrie pe o foaie de hirtie cum s-a intimplat tragedia care i-a schimbat viata.

Mircea Emilian a fost impuscat in seara zilei de 24 decembrie 1989, in Piata Cipariu din Cluj-Napoca, in timp ce se afla in masina personala si se indrepta catre Trustul de Constructii, unde era student stagiar. Avea atunci 30 de ani si era absolvent al Facultatii de Constructii Civile si Industriale. „A fost ciuruit - 17 gloante i-au strapuns ambele picioare, de la briu in jos. Unele gloante au trecut prin carne, altele i-au zdrobit osul. Toate oasele picioarelor i-au fost distruse complet. Picioarele lui i-au fost rana vie“, isi aminteste tatal sau, Vasile Rusu, acum in virsta de 78 de ani.

Ranitul a fost internat de urgenta in cadrul Spitalului Militar din Cluj-Napoca, unde, conform unei adeverinte eliberate de spital, la externare i-a fost recomandat un tratament de specialitate in cadrul unui spital de profil ortopedic. „Mi-au spus ca nu mai au ce sa-i faca. Daca nu il duc undeva in strainatate, moare“, isi aminteste tatal lui. Cu eforturi, acesta a reusit ca in februarie 1990 sa-l interneze in Clinica de Chirurgie a Ludwig Maximilians Universität München. Aici a fost tratat pentru pseudoartroza defectuoasa infectata extinsa, timp de trei ani si jumatate, prin intermediul unor proceduri speciale care puteau fi realizate doar la München. „Ii taia din spate si ii reconstruia picioarele. Am apelat la Serviciul de Ajutorare Maltez, la Crucea Rosie din Germania. Din Romania nu m-a ajutat nimeni cu nimic, nici macar cu un ac“, isi aminteste tatal sau, care este de profesie arhitect proiectant.

Aflat in Germania, a fost ajutat si de reprezentantii parohiei München, unde a fost angajat drept instalator, iar sotia sa, bucatareasa. Banii pe care ii primeau drept salarii erau virati direct in contul spitalului unde era internat fiul sau. „Parohul de München, al landului Bavaria, insotit de mai multi preoti, a intrat in spitalul de chirurgie din München si a trecut de la un pat la altul. Mircea era inchis intr-o capsula, ca intr-un computer, de plastic. I se vedeau toate ranile. Acestea nu au fost inchise complet timp de jumatate de an. Toate erau rani deschise. Vazindu-l acolo, a ramas surprins. Parohul de München nici nu stia de Romania, a intrebat unde e Romania“, spune Vasile Rusu. Ajutorul financiar prin intermediul bisericii a continuat, iar cazul sau a fost prezentat enoriasilor, toate donatiile fiind trimise direct spitalului pentru a suporta costurile operatiilor. „Timp de trei ani si jumatate a fost internat in Germania. Am facut 108 drumuri la volanul masinii din Romania pina in Germania in timpul asta. Dupa venirea in Romania, mergea la control in fiecare luna, timp de peste un an“, afirma Vasile Rusu.

La intoarcerea in tara din clinica din Germania, ranile pareau a fi vindecate, dar Mircea nu a mai putut sa lucreze. Treptat, starea sa s-a deteriorat. Din cauza anesteziilor repetate, a slabiciunii, noi infectii s-au generalizat, iar ultimul diagnostic stabilit este scleroza laterala amiotrofica, sindrom bulbar, traheostoma si ventilatie mecanica. „A avut 108 kg, un om puternic, va arat fotografiile lui din zilele bune. A ajuns ca nu mai putea ridica o galeata de apa dupa citiva ani. Treptat, nu a mai putut ridica galeata goala, nu a mai putut-o prinde de toarta, abia isi misca miinile, abia scrie la calculator. A ajuns sa paralizeze, nu s-a mai putut misca treptat. Vorbea tot mai greu, pina prin 2002- 2003, cind a ajuns sa vorbeasca atit de greu ca nici noi parintii nu il mai intelegeam, pina cind a amutit de tot. Boala a lucrat, l-a macinat de tot“, povesteste tatal revolutionarului. Acum l-a adus din nou pe patul de spital.

Vasile Rusu este nevoit sa vada cum fiul sau

se stinge, in ciuda eforturilor pe care

le-a facut in ultimii 18 ani
In cei 18 ani de la Revolutie, parintii clujeanului Mircea Rusu s-au luptat sa il tina in viata si nu au scutit nici un efort. Fara sa primeasca nici un fel de ajutor din partea statului roman. Tot echipamentul medical care il ajuta sa respire, care il tine in viata, a fost cumparat de ei. „In jur de 30.000 de euro am platit pentru toate aparatele de respirat, de expirat, de aspirat secretiile, sint cinci aparate in total. Acasa i-am cumparat pat cu telecomanda, masa speciala, toate medicamentele de care a avut nevoie“, spune Vasile Rusu. Pentru a face rost de acesti bani, batrinul a vindut garsoniera fiului sau si casa pe care incepuse sa i-o construiasca. „Am fost arhitect proiectant, am avut un salariu bun, toata viata am muncit si i-am construit o casa. Am reusit sa-i construiesc o casa, pina la zidarie, am turnat placa, dar mai sus nu am mai apucat sa fac nimic. Am vindut-o, au pus acoperisul noii proprietari. Am vindut-o sa am bani pentru medicamente“, spune el.

Lunar, intretinerea fiului sau costa intre 3.000 si 4.000 de lei, bani care sint cheltuiti cea mai mare parte pe medicamente. „Fiul meu primeste pensie de revolutionar, de la inceputul anului acesta, cite 1.200 de lei pe luna. Pina anul acesta nu am primit nimic. Il intretinem din pensia mea, din pensia sotiei, pentru a-i asigura medicamentele“, spune el.

In incercarile disperate de a obtine o recunoastere a drepturilor de care dispune fiul sau, ca ranit in Revolutie, Vasile Rusu a solicitat si a primit o adeverinta din partea Guvernului Romaniei - Secretariatul de Stat pentru problemele revolutionarilor din 1989, prin care se atesta faptul ca fiul sau beneficiaza de accesul gratuit la tratamente si medicamente. Actul, eliberat in ianuarie 2007, prevede ca, daca i-au fost solicitati bani pentru acordarea asistentei medicale, i-au fost incalcate drepturile prevazute de Legea nr. 341/2004.

Vasile Rusu spune ca acest document nu a fost luat niciodata in seama de reprezentantii spitalelor. „Hirtia? Nu o ia nimeni in seama. Nu a fost spital unde sa nu o fi prezentat, nimeni nu o ia in seama. «Asta e buna la veceu», mi s-a spus, nimeni nu o respecta. Daca Ministerul Sanatatii le-ar vira banii, ar respecta-o, dar asa, nu o respecta“, spune el. Asa ca toate cheltuielile sint suportate in continuare de familie.

Acasa, camera fiului sau este goala. Peste tot sint cutii cu medicamente si aparatura medicala. O parte sint duse la spital, cu fiul sau. „Si acum respira cu aparatul lui, nu cu cel al spitalului. Mincarea din spital nu o poate consuma, mincare ii trimit de acasa, nu consuma nimic de acolo, pina si betadina si serul le-am cumparat“, spune Vasile Rusu. „Clorura de sodiu, betadina, cutii intregi, le-am cumparat pe banii nostri. Acum am reusit de-am scapat cu 370 de lei. E mult, sa nu credeti ca e putin. Astea sint medicamentele pe o perioada scurta“, spune resemnat Vasile Rusu.

*
Medicamente cu bani de acasa

Chiar daca Mircea Emilian este internat la Spitalul de Boli Infectioase din Cluj, parintii sai spun ca tot ei trebuie sa plateasca pentru medicamente si toate cele trebuincioase. Fapt confirmat si scuzat de reprezentantii institutiei medicale prin lipsa banilor. „Oricare spital din tara are fondul de cheltuieli. Iar medicii stabilesc care este esentialul de medicamente, pentru fiecare bolnav in parte. Avem fonduri pentru medicamentele esentiale. As putea spune ca ne-ar trebui un fond dublu fata de cit avem acum, dar bunul-simt nu ma lasa. Si ministerul are un buget al sau. Pentru fiecare pacient, medicamentele esentiale le stabileste medicul sau. Fondurile sint limitate oriunde in lume. Stiti cum se spune: sanatatea nu are pret, dar are buget“, a declarat prof. univ. dr. Dumitru Cirstina, purtatorul de cuvint al Spitalului de Boli Infectioase din Cluj. Potrivit acestuia, exista situatii in care bolnavul este sfatuit sa cumpere si alte medicamente pe care spitalul nu le are, iar daca acesta doreste, le cumpara.

Desertul A2

Singura autostrada din Romania proiectata la standarde europene din cele doua existente in intreaga tara arata, la patru ani de la inaugurarea primului tronson, ca un drum pustiu: fara benzinarii, restaurante sau alte spatii de servicii nelipsite pe soselele din Uniunea Europeana. Soferii, si mai ales cei straini, risca sa faca pana prostului pe Autostrada Soarelui daca au uitat sa alimenteze in oras. Aceasta in ciuda faptului ca, inca de acum trei ani, investitorii
si-au manifestat interesul de a deschide statii de benzina, avand in vedere traficul impresionant care, potrivit estimarilor, va creste in urmatorii ani la 15.000 de autoturisme pe zi.



Autoritatile din transporturi evita sa vorbeasca despre jocurile de putere din spatele acestei anomalii, insa dau de inteles ca tensiunile care au blocat atat mai multe proiecte de autostrada, cum ar fi cea Bucuresti - Brasov, cat si constructia de utilitati pe Bucuresti - Constanta (autostrada A2), ar fi de natura politica.
Oficialii Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNADNR) sustin ca lipsa benzinariilor si a spatiilor de servicii de pe A2 este rezultatul faptului ca, pana acum, pur si simplu nu s-a avut in vedere acest lucru. Cel putin pana in 2007 nu a existat nici macar un proiect viabil care sa faca posibila construirea utilitatilor. "S-a intarziat pentru ca, cum sa va spun, pana acum nu s-a avut in vedere dorinta aceasta de concesionare. S-a vorbit de o intretinere multianuala, se discuta sa dam unor firme pe o perioada de 3 - 5 ani sa faca o intretinere a autostrazii. In acest context nu s-a mai vorbit despre concesionare, iar concesionarul are nevoie de cadastru, ca ii trebuie ca sa obtina autorizatii de constructii pentru statiile PECO", afirma Cristian Duica, director general adjunct intretinere si administrare CNADNR. Pe de alta parte, reprezentantii Ministerului Transporturilor afirma ca fostul ministru, Gheorghe Dobre - care a preluat mandatul in 2005, la "pachet" cu primii 100 de kilometri de autostrada, proaspat inaugurati - a respins ideea de parteneriat public - privat, adica de concesiune a autostrazii. Lipsa benzinariilor ar fi doar "varful icebergului" unor dezbateri tensionate asupra oportunitatii introducerii managementului privat pentru asigurarea de servicii pe autostrazi si chiar a constructiei acestora in regim de parteneriat public - privat. Potrivit unor surse, Dobre chiar s-ar fi exprimat ca nu accepta asemenea "smecherii". In acelasi timp, fostul ministru a reziliat intelegerile de parteneriat pentru constructia autostrazii Bucuresti - Brasov, semnate de precedentul guvern cu firmele Strabag, Vinci, Ashtrom Roichmann, lucru care le-a determinat pe acestea sa ameninte ca vor da statul in judecata, pe motiv ca bagasera milioane de euro in lucrari premergatoare. Democratul si-a explicat, la momentul respectiv, decizia, prin faptul ca parteneriatul public-privat (PPP) nu permitea concurenta, deoarece prevederile din legislatie nu le respectau pe cele din legislatia europeana.


"Trauma" lui Dobre
Legislatia pe care au fost facute parteneriatele reziliate de Dobre a fost modificata in 2005, pentru a fi armonizata cu cea europeana, care cere transparenta totala in procedurile de achizitie publica, insa ministrul democrat a evitat, in continuare, sa lucreze pe formule de PPP. Astfel, nu s-a mai gasit, in timpul mandatului sau, nici o varianta viabila de a asigura servicii pe autostrada. "Doi ani de zile nu s-a intamplat foarte mult in acest domeniu pentru ca domnul ministru Dobre nu a dorit sa faca licitatii si proiecte in PPP considerand ca nu e o procedura convenabila", spune Septimiu Buzasu, secretar de stat in Ministerul Transporturilor si fost director in cadrul CNADNR. Acesta a mai aratat ca incercarile lui Dobre de a asigura o intretinere multianuala nu au avut succes pentru ca, fiind vorba de o perioada foarte scurta de timp, nu a fost foarte atractiv pentru investitori. Majoritatea companiilor petroliere interesate sa faca benzinarii pe autostrada au aratat ca nu au timp nici macar sa isi amortizeze investitia si atunci prefera sa nu investeasca. "Pe A2, fiind pe coridorul IV (n.r. - paneuropean) si avand doar un sector mic la acel moment - pana la Drajna - s-a incercat acea intretinere multianuala care a esuat - au fost trei incercari de a face licitatii - la primele doua a fost deficit de procedura, la a treia nu s-a prezentat nimeni sau s-a prezentat o singura firma - a fost un fiasco total. Dobre a fost extrem de temator, nu a vrut sa-si asume nici o decizie. A spus, ca atata vreme cat va fi ministru nu va exista PPP", a adaugat Buzasu. La randul sau, Dobre a reactionat iritat la problema autostrazilor. "Daca eu acum un an si jumatate am intampinat piedici, in timpul asta nu s-au despiedicat? Au ramas impiedicate? Ati auzit de un ministru care concesioneaza el? E vorba de Companie... Ce legatura are Ministerul? Un fost ministru a tot povestit care sunt problemele la momentul respectiv. Si cu autostrada, ce se intampla n-a interesat pe nimeni la acel moment. De fapt acuma vad ca nu mai intereseaza pe nimeni, vorbeste doar Compania cand e zapada. Iar cand eram ministru toata lumea: ministrul n-a facut. Aveti Compania la dispozitie, intrebati-i pe ei!", ne-a declarat Dobre.



Incurcaturi juridice
La aceste balbaieli s-au adaugat si problemele juridice cu spatiile aferente serviciilor, care au fost cumparate de stat, dar care nu au nici pana la ora actuala cadastru si intabulare.
Referitor la problema blocarii proiectelor de constructie a utilitatilor, actualul ministru al Transporturilor, Ludovic Orban afirma ca a fost vorba de o situatie ambigua in ce priveste proprietatea si legislatia. "Practic, Compania nu este proprietara terenului, terenul este al statului si CNADNR este concesionar si ei nu aveau posibilitatea legala sa subconcesioneze. Atunci am decis sa derulam procedura cu Ministerul Transporturilor si Compania", ne-a declarat ministrul. Orban a adaugat ca intarzierea a fost si o chestiune de decizie politica: "La urma urmei - daca se ia o decizie politica se face caietul de sarcini sa demareze licitatia". In 2006, al doilea ministru al Transporturilor din defuncta Alianta DA, Radu Berceanu, a revenit cu ideea concesiunii serviciilor, insa nu a mai avut timp s-o puna in practica. Oficialii ministerului spun ca, pana in luna iunie 2007, nu a existat nici o hartie oficiala care sa spuna ca se vor face concesiuni sau cum se va face intretinerea si operarea pe cele doua tronsoane de autostrada existente, asta in principal din cauza problemelor de deficit bugetar. Proiectele care nu aveau finantare nu aveau o viziune cum sa fie finantate, concesiunea fiind o forma de finantare in afara bugetului, daca includem la aceasta categorie inclusiv imprumuturile externe.
Banul public la ban privat trage
Intr-un final, dupa mai multe incercari si erori succesive, autoritatile au decis ca tot banul privat este solutia pentru arterele principale ale infrastructurii rutiere si au deschis portile catre parteneriatul public - privat.
Daca, intr-o prima faza, ministrul Orban si CNADNR anuntau concesionarea Autostrazii Soarelui, la pachet cu utilitatile, ulterior au decis sa "rupa" licitatia pentru benzinarii si servicii, pentru ca lucrurile sa mearga mai repede urmand ca, dupa concesionarea autostrazii, investitorul castigator sa preia si contractele de utilitati. Acesta ar urma sa asigure intretinerea si supravegherea A2 vreme de 29 de ani - pe toata durata contractului - si sa aiba incasari de la furnizorii de utilitati, respectiv sumele stabilite de acestia cu MT, dar si de la stat - sub forma unor plati de disponibilitate pentru serviciile asigurate. "Am luat decizia ca pentru statiile de carburanti sa facem licitatie separata - prima data ne-am gandit la o forma de inchiriere care merge foarte repede - nu se poate inchiriere pentru ca benzinarii nu pot obtine o autorizatie de constructie pe baza unui asemenea contract. Nu putem vinde spatiile pentru ca sunt spatiu public. Atunci singura varianta e tot concesionarea, care se poate face pe Ordinul 34 sau pe concesionare de bunuri, in cazul careia procedura se simplifica", ne-a declarat secretarul de stat Septimiu Buzasu (foto). Licitatia ar urma sa aiba loc cel mai tarziu in martie 2008, iar benzinariile amplasate din 25 in 25 de kilometri alternativ, pe ambele sensuri de mers. Pana la acel moment, ar urma sa fie rezolvata si problema intabularii.
Ministerul Transporturilor a renuntat la ideea initiala de a pune taxa pe A2, aceasta fiind construita din bani publici si din bani europeni. Totusi, reprezentantii ministerului au aratat ca nu pot garanta faptul ca taxa nu va fi introdusa odata cu o eventuala schimbare a legislatiei.
Regulile jocului, schimbate din mers
Potrivit Ministerului Transporturilor, in iunie 2007 s-a aprobat un memorandum in sedinta de Guvern prin care se promoveaza 15 proiecte in regim de concesionare care vizeaza atat cele doua autostrazi existente - A1 si A2, dar si constructia de noi autostrazi, care nu aveau finantarea asigurata - nici din fonduri europene, nici din bugetul de stat si nici alte surse de finantare (credite sau fonduri europene). Cel mai probabil, soferii vor plati taxe pe autostrazile construite in parteneriat public- privat, in cazul carora investitorul va asigura finantarea lucrarilor. De exemplu, pe Bucuresti - Brasov a fost aprobat studiul de fundamentare pe formula de concesionare, prin ordin de ministru. "Suntem in procedura de concesionare pe formula de dialog competitiv cu termen de depunere a ofertelor pe 15 ianuarie 2008. Dialog competitiv inseamna ca acolo unde achizitorul (n.r. - Ministerul Transporturilor) nu are experienta suficienta si nu poate defini in termeni foarte exacti serviciul sau lucrarea pe care o doreste se merge pe o varianta in care exista un dialog cu ofertantii care ajung in finala, astfel incat permanent oferta e imbunatatita", ne-a declarat Septimiu Buzasu, secretar de stat in MT.
La coada UE
Cu mai putin de 250 de kilometri de autostrada construiti, Romania se afla pe penultimul loc in Uniunea Europeana, dupa Bulgaria, care are 323 de kilometri de autostrada, la o suprafata de doua ori mai mica. In topul european al autostrazilor, mai prost decat noi stau tari precum Bosnia si Albania - care nu sunt inca in UE sau Letonia. In cei 17 ani care au trecut de la Revolutie, autoritatile nu au reusit sa dea in folosinta decat circa 150 de kilometri de autostrada. La instalarea la guvernare, Alianta DA a promis 520 de kilometri de autostrada pana in 2008, promisiune din care, pana in momentul de fata, au "onorat" mai putin de 90 de kilometri.

Natalia Morar, jurnalista care a infuriat Kremlinul

Numele Nataliei Morar, redactor al unui saptamanal moscovit independent, a facut ocolul lumii dupa ce, la sfarsitul saptamanii trecut, jurnalista nu a mai fost lasata sa intre in Rusia. Decizia autoritatilor din aceasta tara, comunicata la frontiera de catre FSB (urmasul temutului KGB), a fost pusa in legatura cu articolele critice la adresa Kremlinului si a presedintelui Vladimir Putin scrise de Natalia Morar si publicate de revista rusa "New Times". Investigatiile Nataliei Morar au scos la iveala o operatiuneuriasa de spalare de bani in care, acuza aceasta, ar fi fost implicati demnitari apropiati presedintelui Putin si conducatori ai serviciilor secrete rusesti.


Natalia Morar, nascuta la Chisinau, are cetatenie moldoveneasca si a absolvit la Moscova Facultatea de Sociologie, avand o vechime in presa de doar o jumatate de an. Ea a acceptat sa acorde "Romaniei libere" un interviu in care vorbeste despre investigatiile sale si felul in care a fost tratata de autoritatile moscovite. In ciuda varstei fragede, Natalia Morar are deja un CV impresionant in tabara opozitiei din Rusia: a lucrat atat pentru Mihail Hodorkovsky, oligarhul arestat pentru evaziune fiscala, cat si pentru liderul partidului de opozitie "Cealalta Rusie", fostul campion mondial de sah Gari Kasparov.



Jurnalista Natalia Morar, o basarabeanca de 23 de ani care lucreaza pentru un saptamanal din Rusia, a aflat duminica trecuta – pe aeroportul din Moscova, la intoarcerea dintr-o delegatie din Israel – ca nu mai are voie sa intre in aceasta tara.

Scandalul s-a transformat intr-unul international dupa ce s-a facut legatura dintre expulzare si articolele critice la adresa Kremlinului scrise de Natalia Morar. Cine este insa, in realitate, tanara ziarista despre care se spune ca si-a atras furia lui Vladimir Putin si a serviciilor secrete rusesti? "Romania libera" a realizat un interviu cu ziarista basarabeanca, in care aceasta vorbeste despre investigatiile ei si despre felul in care a fost tratata de autoritatile de la Moscova.

» Ce s-a intamplat exact duminica trecuta, atunci cand nu ti s-a mai permis accesul in Rusia?
— Natalia Morar: Eu ma intorceam in tara cu un grup mare de ziaristi. La punctul de control de pe aeroport, au venit cei de la politia de frontiera si mi-au spus ca nu am voie sa intru pe teritoriul Rusiei. Am intrebat: "Cine nu-mi da voie sa intru in Rusia?". Ei mi-au spus ca aparatul central al serviciului FSB (n.r. – Serviciul de securitate al Rusiei, urmasul KGB-ului). Eu am inceput sa intreb, din tot grupul cu care eram, doar eu aveam probleme. Toti au trecut mai departe. Apoi, mi s-a spus ca au primit o hartie de la aparatul central al FSB in care scria ca Natalia Morar nu are voie sa intre in Rusia. Eu nu am vazut insa acest document. Nu l-a vazut nimeni, nici avocatii nostri care s-au ocupat de caz ulterior, nici organizatiile care au protestat fata de ce mi s-a intamplat.

» De fapt, in baza caror acte stateai pe teritoriul Rusiei? Tu esti cetatean moldovean…
— Eu am pasaport moldovenesc si am documentele depuse pentru a obtine cetatenia rusa, lucru care ar trebui sa se intample in aprilie 2008. In acest moment, am permis de munca pe teritoriul Rusiei, permis pe care-l prelungesc in fiecare an; urmatoarea data era iulie anul viitor. Deci nu aveam probleme din acest punct de vedere…

» In Rusia, un serviciu de securitate poate interzice accesul unui cetatean pe teritoriul rusesc?
— Da, aici este altfel decat la voi. Mi s-a spus explicit ca serviciul de securitate federal mi-a interzis accesul.

» Totusi, de ce crezi ca ti s-a intamplat acest lucru?
— Eu sunt convinsa ca problema este legata de ultimele mele articole publicate in revista "New Times". Ultimul dintre ele s-a chemat "Banii negri ai Kremlinului", in care vorbeam despre cum a fost finantata campania electorala a presedintelui rus.

» Am citit unele dintre aceste articole care au fost traduse in limba engleza. Intr-unul vorbeai despre transferul unor mari sume din Rusia in banci din Austria, despre spalare de bani.
— Da, aceea a fost o investigatie inceputa in luna mai, tradusa si preluata in ziare occidentale. Am publicat atunci si documente despre transferuri de bani in off-shore-uri. Banii erau transferati din Rusia la vreo 60 de banci din diferite tari, prin banca Raiffeisen din Austria. Este vorba despre miliarde de dolari. Eu am vrut sa demonstrez ca oameni mari, care sunt legati de presedintele Rusiei, si cu oameni din administratia prezidentiala si din serviciul federal de securitate sunt implicati intr-o afacere de spalare de bani. Ma refeream la oameni cu functii inalte, cum ar fi Igor Sechin, seful administratiei prezidentiale, Victor Ivanov, asistentul lui Vladimir Putin, sau Alexander Bortnikov, adjunctul serviciului federal de securitate, oameni care sunt legati de aceasta afacere. Era o schema complicata in care era implicata si o banca ruseasca – Diskont – si banca austriaca Raiffeisen, prin care s-a transmis cea mai mare parte a banilor. Se scoteau bani din Rusia si se puneau la adapost in off-shore-uri din alte tari.

» Ai scris si despre implicarea bancii Raiffeisen in aceasta afacere. Pe ce te bazezi?
— Eu cred ca banca aceasta a fost aleasa deoarece Vladimir Putin a trait in Germania si-i cunoaste pe cei de la Raiffeisen. Banca aceasta este una dintre primele banci care au lucrat in Rusia. Noi credem ca este o legatura personala intre Raiffeisen si Putin.

Zavoranu a vandut 200 de papusi in 3 zile

Controversata păpuşă a Oanei Zăvoranu se bucură de un succes neaşteptat. În doar 3 zile, pe site-ul vedetei au fost comandate peste 200 de exemplare, din stocul de 500 de jucării. Actriţa intenţionează să lanseze şi alte variante ale păpuşii, cu haine diferite. În primul rând, Oana îşi doreşte ca păpuşa să beneficieze de alte încălţări, preferabil cizme cu tocuri

Acuzată de unii că suferă de narcisism, pentru că şi-a creat o păpuşă după chipul său, Oana Zăvoranu şi-a mai asigurat încă un succes pe plan profesional. Jucăria se vinde ca pâinea caldă, iar vedeta este asaltată pe stradă de fanii care o întreabă insistent de unde şi-o pot procura pe Oana, în miniatură.

“Nici măcar eu, care am avut atât de multă încredere în acest proiect, nu m-am aşteptat la o asemenea reacţie din partea publicului. În primele două minute de când s-a lansat site-ul meu au fost comandate 20 de exemplare”, a declarat vedeta, pentru Click!.

În următoarele trei zile, site-ul său a fost bombardat de alţi două sute de fani care au solicitat jucăria. Acesta este şi motivul pentru care soţia lui Pepe s-a gândit să schimbe modalitatea de plată: “M-am gândit că nu toată lumea are card, aşa că acum se poate plăti şi prin mandat poştal”, ne-a mai spus Oana.

În două minute s-au comandat 20 de exemplare

Pentru că întotdeauna este loc de mai bine, vedeta are şi o nemulţumire în ceea ce priveşte jucăria. “Sunt foarte încântată de rezultat. Numai că, din cauză că timpul ne-a cam presat, am fost nevoiţi să o încălţăm cu balerini, care pe mine nu prea mă reprezintă. Aşa că, în mod obligatoriu, următoarea colecţie de păpuşi va beneficia de pantofi sau cizme cu tocuri, aşa cum port eu, de obicei”, ne-a mai mărturisit actriţa.

Lansarea oficială a jucăriei va fi pe data de 23 decembrie, în Bucureşti şi, cel mai probabil, Oana va purta exact aceeaşi vestimentaţie ca şi păpuşa: tricou scurt, inscripţionat cu chipul lui Marty, motanul ei, jeanşi trei sferturi şi accesorii de argint, identice.

O va expune şi într-un magazin de jucării

Momentan, jucăria se poate comanda pe site-ul www.oana-zavoranu.ro, însă vedeta se află în negocieri avansate şi cu un magazin din Capitală, în vederea comercializării păpuşii. Preţul va fi tot de 180 de lei.

Alexandru Erbasu se insoara

In ultima vreme, mezinul familiei Erbasu s-a apucat serios de afaceri si lucreaza cot la cot cu fratele sau. Alexandru a recunoscut la DD TV, la Antena 3, ca s-a cumintit si ca nu mai iese deloc prin cluburi. Alaturi de Cristi si mama sa este ocupat cu afacerile. Dimineata merge la hotelul pe care familia sa il detine, iar dupa-amiaza se ocupa de firma de constructii. Este, intr-adevar, un barbat aratos, constient de atuurile sale si de aici si succesul nebun la doamnele tinere sau trecute de prima tinerete. Insa, juna Elena, din Craiova, i-a sucit total mintile, din moment ce o vrea de nevasta. Prieteni de-ai lui sustin ca amorezul s-a dus la parintii ei si a petit-o, asa cum cere traditia. Iubita i-a raspuns da pe loc, mai ales ca este incintata ca unul dintre cei mai rivniti barbati din România ii face curte.

Alex isi doreste doi copii

Erbasu Jr. isi doreste nici mai mult nici mai putin decit doi copii cu aleasa inimii sale. Ar vrea, daca se poate, sa fie un baiat si o fetita, ca sa nu se mai chinuie dupa aceea. Este interesant ca unul dintre cei mai rebeli Don Juan din showbiz a hotarit sa devina om serios si sa se aseze la casa lui. Probabil nu mai vrea sa fie subiect de presa si crede ca la cei 30 de ani pe care i-a implinit de curind, e timpul sa se maturizeze si sa demonstreze ca are calitati de businessman. Nunta se gindeste s-o faca la Palatul Bragadiru, alaturi de familie si prieteni. Evenimentul este programat in vara anului viitor si va fi una dintre cele mai asteptate manifestari de gen. E lesne de imaginat ce vor simti domnisoarele care si l-au dorit ca barbat si l-au pierdut acum. Dar ce sa-i faci daca omul s-a indragostit lulea? Alex are si gust de a se imbraca, laudindu-se cu cele mai de firma toale. Se imbraca de la Diesel, Dolce & Gabbana, Armani si da zeci de mii de euro pe toale. Viitoarea sa sotie are si ea un gust desavirsit in a-si alege toaletele, chiar daca nu are banii viitorului ei sot.

A cunoscut-o intr-un club, prin niste prieteni

Pe Elena a cunoscut-o intr-un club, prin niste prieteni comuni, si s-a indragostit pe loc de ea. I-a aflat numarul de telefon, a sunat-o, iar acum sint impreuna si se iubesc. Prietenii lui Alexandru Erbasu sustin ca acesta se va ocupa intr-adevar serios de afaceri. Elenei i-a facut deja cadou un inel cu briliante si doreste sa se mute cu ea intr-o casa noua. In momentul de fata, isi amenajeaza locuinta mult visata, ca sa poata locui cu femeia din viata sa. La nunta vrea sa invite cele mai in voga formatii sa-i cinte.

Au iesit zanele din spital!

'Pazea lume, ies zanele din spital!'. Asa strigau oamenii ieri seara in jurul Maternitatii 'Panait Sarbu'. La ora 20.00, isteria a luat sfarsit. Dupa o diversiune ca-n filme creata de Banica jr, alias Ciupanezu′, care a vrut sa pacaleasca presa demarand in tromba cu inca trei jeep-uri pe urme, Andreea a iesit din spital tinand-o in brate pe Ana Violeta.

Dupa cinci zile de la nastere, Andreea a fost externata aseara, impreuna cu fiica sa. Cele doua au parasit maternitatea in jurul orei 20.00, cu destinatia vila din Tei, resedinta cuplului Marin- Banica jr. Spre disperarea jurnalistilor care sperau sa prinda o fotografie cu cele doua, Stefan Banica jr a reusit sa creeze o diversiune, pacalind presa. Libertatea insa a fost pe faza si n-a 'muscat' din momeala Ciupanezului.

I-a pus mami cercelusi!

La patru zile de cand a venit pe lume, Ana Violeta are deja cercelusi. Fetitei i-au fost puse ieri dimineata micutele bijuterii din aur alb, gaurile in urechi fiind facute de cadre medicale din Spitalul 'Panait Sarbu'.

Bunica i-a cumparat scutece nepotelei

De la liniste totala, la agitatie generala. Asa a fost ieri in fata resedintei cuplului Andreea Marin - Banica jr. La ora 15.00, mama lui Stefan a iesit din imobil cu doua pungi cu scutece. S-a urcat intr-o Dacie si a plecat.

Sora lui Britney Spears, însărcinată. La doar 16 ani

Sentimentul maternităţii împlineşte o femeie, atunci când se întâmplă la vârsta potrivită. Pentru sora mai mică a lui Britney Spears, Jamie Lynn, sarcina a venit pe nepregătite. Blonda, în vârstă de 16 ani, a rămas şocată când a auzit că ea şi iubitul ei de foarte mult timp, Casey Aldridge, vor deveni părinţi.

Minunea a fost confirmată de viitoarea mamă, dar şi de producătorii showului ei de televiziune, „Zoey 101”. „O respectăm pe Jamie că îşi asumă responsabilitatea sarcinii. Este o chestiune delicată şi personală şi ne dăm seama că este o situaţie dificilă pentru ea şi pentru familia ei. Însă cel mai important lucru este ca Jamie Lynn să fie bine”, au spus producătorii.

Vestea s-a răspândit repede, atât în familia Spears, cât şi în cea a lui Casey. Viitoarele bunici Lynne Spears şi Joyce Aldridge sunt la curent cu sarcina de 12 săptămâni a tinerei. Însă cea care nu realizează încă gravitatea problemei este chiar sora lui Britney, care încă mai crede că trăieşte un vis, relatează People. „A fost un şoc şi pentru mine şi pentru iubitul meu. Nu mi-aş fi închipuit niciodată că vom ajunge aici atât de repede”, a declarat eroina poveştii.

Uşor stânjenită de starea de fapt a lucrurilor, mama lui Jamie a afirmat: „Nu-mi vine să cred că fetiţa mea e însărcinată. Ea mereu a fost cu picioarele pe pământ şi foarte ascultătoare”.

Ce părere are Brit despre isprava surorii ei mai mici? Spears este şi ea surprinsă, mai ales că a aflat printre ultimii noutatea. Cunoscându-şi foarte bine sora, cântăreaţa pop a ţinut să precizeze: „Vestea asta o să o doboare la început, însă spre final cred că va reuşi să ia ce e bun din realitate”.

Fetele de la Heaven produc 15.000 de euro, de Revelion

Desi multi „specialisti“ le cantau prohodul dupa despartirea de Radu Groza, fetele de la Heaven nu duc lipsa de spectacole. Din contra, in aceasta perioada, agenda lor este plina, desi artistele si-au crescut „tariful“, ajungand la 1.200 de euro pe show. In noaptea de Revelion, fetele vor avea nu mai putin de sapte spectacole, toate pe Valea Prahovei. Practic, ele vor canta, incepand cu data
de 23, cu mici
exceptii, in fiecare seara, in diverse locatii. Conform unor surse demne de incredere, ele vor castiga cu aceasta ocazie in jur de 15.000 de euro. In alta ordine de idei, Adina a fost zarita conducand Audi-ul sau, luat pe firma
lui Groza, dar achitat din banii ei, semn ca impresarul a trecut peste animozitatile despartirii. Artistele doresc sa se detaseze de scandalul in care au fost implicate, si sa se vorbeasca despre ele prin prisma realizarilor profesionale, si nu altfel.

Cristina Spatar: "Nu imi ajung 2000 euro pe luna"

Cantareata recunoaste ca are nevoie de multi bani, pentru ca din veniturile ei isi sustine financiar si tatal



Implicata de-a lungul timpului
in relatii amoroase cu barbati foarte bine situati financiar, Cristina Spatar s-a pricopsit cu reputatia de femeie foarte cheltuitoare, fapt pe care vedeta il si recunoaste.
Cantareata a marturisit ca are nevoie intr-adevar de o suma de bani consistenta pentru traiul zilnic, insa a precizat ca nu isi goleste cardurile doar pentru lucrurile frivole, precum vestimentatia sau intretinerea cosmetica, ci si pentru a-si ajuta familia.
"Mie nu imi ajung 2.000 de euro pe luna. De mine depinde mai multa lume si dintotdeauna a fost asa", a declarat Cristina, care a subliniat ca viata
ei a fost destul de dificila inca de la o varsta frageda. Cantaretei i-a murit mama in urma cu mai multi ani, din cauza unui cancer
, in urma acestui tragic eveniment ea si sora ei, Narcisa, fiind nevoite sa se descurce mai mult singure. Potrivit informatiilor noastre, desi nu s-a aflat intotdeauna in cele mai bune relatii cu acesta, vedeta isi sustine financiar tatal de o buna perioada de timp.
Se pare ca singurul parinte al Cristinei traieste la Onesti, fiind destul de bolnav. Surse din anturajul vedetei sustin ca starea delicata a tatalui ei este, de fapt, motivul pentru care acesta a absentat de la cununia fiicei sale, de la sfarsitul lunii noiembrie.
Canta la orice nunta si botez

Una dintre metodele gasite de Cristina pentru a-si rotunji veniturile a fost si faptul ca s-a apucat sa cante si muzica populara.
Cu toate ca este supranumita regina R&B, vedeta a intuit ca folclorul e mai apreciat la petreceri, in special la nunti si botezuri, asa ca a inclus si melodii populare in repertoriul ei.
"Cant la orice nunta sau botez, unde sunt chemata, ma duc. Asta este rolul nostru, al cantaretilor, nu inteleg de ce trebuie sa facem caz pe tema asta sau sa refuzam anumite evenimente, doar pentru ca nu dau bine la presa. Asta e meseria noastra si castigam bani de pe urma ei", a spus ea.
Cantareata a recunoscut ca, de-a lungul carierei sale, a fost nevoita sa faca si compromisuri, pentru ca "asta e lumea showbizului". "Cine spune, dintre cantareti, ca nu a facut niciun compromis minte
. Stim cu totii cum stau lucrurile", a subliniat
Cristina.

Teo va fi Jerry Springer?

Anul 2008 înseamnă pentru Teo Trandafir un nou început la nivel profesional. Din ianuarie, vedeta care a avut propriul show la Romantica, un show care i-a purtat chiar numele, se pare că va prezenta la Prima TV o emisiune inspirată din celebrul format "The Jerry Springer show".

O variantă la care s-au mai gândit, în trecut, cei de la acest post, dar care la vremea respectivă a fost abandonat pentru că nu s-a găsit adaptarea potrivită şi de succes pentru ţara noastră.

Surse din cadrul televiziunii susţin că Teo, vedeta care a părăsit Pro TV şi, mai nou, va părăsi Romantica la numai câteva luni de la lansarea acestui post, a acceptat formatul "Jerry Springer", mai ales pentru că de această dată
se doreşte a fi un reality show cu impact foarte mare la public, cu tentă de scandal care să poată schimba destine. Se pare că publicul se poate aştepta chiar la divorţuri în urma acestei emisiuni…

Cadou de Craciun. Keo este proprietar de stea

Cel mai neobisnuit cadou pe care Keo l-a primit vreodata este actul de proprietate al unei stele. Cåntaretul nu este insa singurul care s-a trezit cu un dar cel putin bizar. Si alte vedete au fost cadorisite cu alte ciudatenii: de la insectare la cesti de cafea si påna la seturi de parfum si spray, toate au ajuns sub bradul vip-urilor. Si n-au reprezentat chiar cele mai bune alegeri.

Keo este convins si in ziua de astazi ca actul de proprietate pe care l-a primit este unul cat se poate de real. El si-a botezat steaua dupa propriul nume. „Anul trecut de Craciun am primit cadou o stea de la un prieten. Si nu orice stea, ci una de pe cer! Imi aduc aminte ca persoana respectiva a venit la mine si mi-a dat un act de proprietate. La inceput nu mi-am dat seama despre ce e vorba si am crezut ca este doar o gluma. Ramasesem pur si simplu socat. Cand mi-am dat seama ca totul e pe bune, am si botezat-o, Keo bineinteles“, spune artistul.

Anamaria Ferentz a primit de foarte multe ori in dar maimutoi de plus, care nu sunt tocmai pe gustul sau: „Cred ca de cel putin tre
i ori pe an primesc cadou papitoaie de plus. Nu am nimic impotriva lor si unele chiar imi plac, dar nu am ce face cu ele. Nu am copii care sa se joace cu ele si nu ar avea rost sa le colectionez, asa ca le dau cadou unor centre de plasament. Daca le pastram pe toate, pana acum, nu cred ca as mai fi avut pe unde sa calc prin casa!“.

Andreea Antonescu spune ca cel mai frumos, dar si cel mai neobisnuit cadou pe care il primeste de multi ani incoace este din partea fratelui sau. „Nu conteaza daca este ziua mea, Craciun sau orice altceva. De fiecare data vine, ma pupa si-mi spune cu bratele larg deschise: «Ti-am adus toata dragostea din lume!» Ce pot sa mai zic la un asemenea dar? Ma amuz! Sper totusi sa o faca din dragoste pentru mine, nu lipsa de timp sau altceva“, ne-a spus razand cantareata. „Pot sa fiu fericita acum pentru ca, de ceva timp, imi aduce o floare alaturi de «toata dragostea din lume» Acum multi ani, tot fratele meu mi-a adus un Mos Craciun mare din ciocolata si era prea frumos ca sa-l mananc, asa ca voiam sa-l pastrez pentru decor in casa. Numai ca a doua zi am gasit numai capul mosului pe care il am si acum. M-am certat cu toti prin casa pentru ca eram suparata ca mi-au mancat Mosul si, cand colo, el se topise pentru ca il pusesem pe o boxa calda. Au ras cu totii de mine si o fac si acum cand ne amintim de faza cu mosul de ciocolata“, ne-a declarat Andreea.

Cineva s-a gandit sa-l fericeasca pe Edi Iordanescu oferindu-i un cadou extrem de romantic de Craciun: un ingeras de ceara. Nu numai ca darul nu prea s-a potrivit cu personalitatea lui Edi, dar sportivul s-a gandit sa-l aseze langa semineu, unde „dadea bine“, dupa cate ne-a spus. „Dimineata, nu mai ramasesera din el decat picioarele!“, ne-a mai povestit Iordanescu jr.
Florin Chilian spune ca fiecare Craciun este un pic mai neobisnuit pentru el, atat timp cat pe telefonul mobil continua sa soseasca mesaje in fiecare an, de genul „Fie ca lumina sfanta sa va calauzeasca pasii“ sau „Noaptea sfanta de Craciun sa va aduca multa caldura in suflet“. „Nu-mi plac prostiile astea care se trimit la fiecare sarbatoare, Paste, Craciun sau oricare alta ocazie. Ma lasa rece si mi se par foarte teatrale si de prost gust aceste gesturi“, ne-a spus Chilian.

Julia Jianu, pasionata de fluturi in copilarie, a primit cadou un insectar: „Cumnata mea mi-a facut cadou anul trecut de Craciun un insectar de fluturi absolut superb. Ea stia de pasiunea pe care am avut-o eu in colectionarea de fluturi si mi-a adus un insectar pe care il am si acum la mama acasa. Il pastreaza pe un perete la loc de cinste si are grija de el mai ceva ca de un bibelou“.

Monica Anghel s-a pricopsit cu cesti de cafea
Monica Anghel este o norocoasa in ceea ce priveste cadourile primite, Mos Craciun stiind exact ce sa-i aduca. Cu toate acestea, cantareata a primit in anii trecuti un cadou pe cat de urat, pe atat de folositor. „Am gasit sub brad un set de cesti de cafea de la o prietena. Erau hidoase si nu mi-au placut deloc, dar le-am folosit pentru ca erau singurele din casa si trebuia sa beau cafea“, se amuza acum Monica. „In schimb, anul acesta imi doresc tare mult un BMW X3 diesel, trei inele si o blana de vizon“, continua actrita in acelasi ton.

Andreia (Trident) a primit in urma cu ceva timp un cadou mirositor, daca ii putem spune asa. „Mai demult am primit de la o prietena de-a mea un parfum care nu a fost tocmai pe gustul meu. Mirosea destul de uratel, sau cel putin nu mi-a placut mie, asa ca nu l-am folosit niciodata. Ba chiar l-am dat cadou cu prima ocazie!“, ne-a spus Andreia.

Mihai Traistariu ne-a povestit ca a primit, odata, un iepure, pe care s-a hotarat sa-l pastreze la el in apartament timp de o luna de zile. Dupa ce animalul i-a ros mobila si i-a „parfumat“ casa cu tot felul de miresme, Mihai l-a plasat catre colegul lui de scena de atunci, Dorin Topala de la Valahia. „Dupa un timp, cand l-am intrebat ce mai face iepurele, Dorin mi-a spus ca l-a mancat. Sigur ca mi-a parut rau, dar a fost tare haios cand mi-a spus asta“, isi aminteste Mihai. Apoi,Traistariu ne-a mai declarat ca primeste in fiecare an, de Craciun, multe cadouri de la fani, care ajung pe adresa fan-clubului sau. „De regula, sunt foarte mult seturi cu parfum si spray si devine cam ciudat cateodata. In fiecare an, cand vad cate un morman de sprayuri, ma gandesc ca iar am rezerve pentru tot anul. Mi se pare un cadou comod, cine il face se gandeste ca scapa repede de o grija“.

Japonezii ne propun să vorbim la telefonul mobil... cu urechea

Compania niponă NS-ELEX Co., ne propune un nou model de a vorbi la telefonul mobil, folosind microfonul pentru a capta vibraţile aerului din ureche, şi nu din jurul gurii ca şi până acum. Acest lucru nu va schimba cu nimic modul în care vorbim (pentru cei care îşi imaginau că vor trebui să înveţe să vorbească prin urechi), însă va aduce un plus în privinţa calităţii convorbirii.


Urechea noastră poate funcţiona şi ca un microfon de foarte bună calitate (ca şi în practica electronică, orice difuzor poate fi transformat în microfon), eliminând astfel nevoia unui microfon direcţionat spre gura vorbitorului, aceleaşi vibraţii rezonând şi în urechea noastră (în felul acesta ne auzim singuri cînd vorbim sau şoptim).



Acest nou difuzor/microfon numit "e-Mimi-kun" (în traducere liberă "ureche bună băiatule"...), este capabil să detecteze mişcările aerului din interiorul urechii, fiind mai sensibil decât un microfon tradiţional. Marele avantaj al acestei invenţii, constă în faptul că poate fi folosită pentru a comunica în împrejurări mai puţin ideale scopului, cum ar fi zone de şantier sau petreceri deosebit de zgomotoase, aparatul reducând nivelul zgomotului din jur de până la şase ori. El va putea fi integrat în orice telefon mobil, în schimbul vechiului cuplu difuzor/microfon, sau în sisteme handsfree wireless.


NS-ELEX Co. au propus astfel o rezolvare foarte elegantă a unei probleme cu care sunt sigur că s-a întâlnit fiecare dintre voi măcar odată în viaţă (chiar dacă nu pe şantier...), şi care poată fi integrată cu uşurinţă în telefoanele mobile obişnuite. Tot ce trebuie japonezii să facă acum, este să găsească un nume mai bun pentru această tehnologie decât "good ear boy" (traducerea în engleză). Dar mai există astfel de cazuri...vezi fostul Benq, actualul ...ştiţi voi.

Toshiba se aliază cu AMD, Samsung şi IBM pentru dezvoltarea tehnologiei de 32 de nanometri

Compania niponă Toshiba a anunţat că a realizat un parteneriat de colaborare cu IBM, urmând să se alăture unei alianţe ce are ca scop dezvoltarea tehnologiei de 32 nanometri. Alianţa, înfiinţată de IBM conţine câteva companii importante producătoare de cipuri cum ar fi, AMD, Samsung, Infineon şi evident, IBM.



Toshiba colaborează cu IBM încă din decembrie 2005 pentru cercetări legate de noile tehnologii de fabricare şi în special despre cea de 32 de nanometri, însă abia acum a decis să adere "oficial" la această organizaţie.



Scopul declarat al grupului este dezvoltarea tehnologiei de nouă generaţie: 32 de nanometri. Cele două mari avantaje ale procesului de fabricaţie pe 32 de nanometri sunt perfomanţa ridicată şi consumul redus de energie. În aceste condiţii, odată implementată această tehnologie, costurile pentru producţia unui cip ar scădea simţitor, iar plusul de performanţă va fi, de asemenea, semnificativ.



Lucru valabil şi pentru tehnolgia de 65 de nanometri comparată cu cea de 90 de nanometri şi aşa mai departe... Oricum, prin intrarea celor de la Toshiba în grupul de firme interesate în tehnologia de 32 de nm, avem mai multe şanse să vedem mai repede procesoare produse în acest proces de fabricaţie.

Nvidia lanseaza chipsetul nForce 780i SLI

Nvidia a anuntat lansarea chipsetului nForce 780i SLI, primul cu suport nativ pentru procesoarele Penryn, suport pentru PCI Express 2.0 si pentru configuratii triple-SLI.

nvidia_780i_motherboard1.jpgNoul chipset, denumit de catre Nvidia procesor de tip MCP (Media and Communications Processor), reprezinta un binevenit update al chipsetului nForce 680i, vechi de mai bine de un an.

780i este primul chipset Nvidia cu suport nativ pentru procesoarele quad-core (Yorkfield) si dual-core (Wolfdale) din seria Penryn, pe 45 nm. Pana acum, producatorii de placi de baza folosind 680i trebuiau sa faca o serie de adaptari la nivelul placilor de baza pentru a le face compatibile cu noile procesoare de la Intel. Deocamdata, 780i va suporta doar procesoarele cu FSB de maxim 1333 MHz, urmand ca in cursul anului viitor, un update de BIOS sa adauge si suport pentru FSB-uri de 1600 MHz (singurul procesor din aceasta categorie este deocamdata QX9770).

Alte imbunatatiri majore aduse de nForce 780i sunt suportul pentru noul standard ESA, de monitorizare si control de componente, de la Nvidia, si cel pentru PCI Express 2.0, aceasta din urma prin intermediul noului cip nForce 200.

Odata cu nForce 780i, Nvidia introduce si suportul pentru abia anuntata functionalitate triple-SLI, cu 3 lane-uri full x16, care permite folosirea de 3 placi grafice pentru o performanta grafica net superioara.

nForce 780i va fi urmat in cursul anului viitor de un alt chipset, cu ceva mai putine functionalitati, nForce 750i. Mai trebuie mentionat si faptul ca 780i este un chipset dedicat arhitecturilor de la Intel.

Mai multe informatii pot fi aflate de la Nvidia sau de pe site-uri care au revizuit noul chipset (a carui arhitectura este prezentata in imaginea de mai jos), precum Hot Hardware sau Legit Reviews.

IBM a inaugurat un centru de distributie servicii la Bucuresti

BM a anuntat marti, in prezenta presedintelui Traian Basescu, deschiderea centrului sau global de distributie servicii (Global Delivery Center - GDC) in Romania.
Compania mentioneaza ca centrul are peste 250 de angajati
si ofera servicii de dezvoltare
aplicatii multilingve si servicii de mentenanta aplicatii
unor clienti precum BMW, Intermarket Bank, Panasonic si Agentia Nationala de Cadastru.
"Inaugurarea in Bucuresti a Centrului Global de Distributie Servicii reprezinta o materializare a eforturilor permanente ale IBM in a aborda oportunitatile oferite de pietele emergente, cum este cea din Romania. Existenta unui rezervor de talente, competentele tehnice si politicile economice favorabile de afaceri califica Romania ca fiind un loc ideal pentru compania IBM in oferirea unui portofoliu larg de servicii clientilor globali si locali, sprijinindu-i astfel in obtinerea cresterii si eficientei economice", a declarat directorul pentru Romania al IBM, Mihai Tudor.
Parte integranta a retelei IBM de Distributie Globala, alcatuita din peste 80 de centre la nivel global, Centrul din Bucuresti se bazeaza pe experienta IBM in ceea ce priveste livrarea de servicii IT de calitate pentru dezvoltarea aplicatiilor de afaceri, mentenanta, testare si livrarea de solutii bazate pe aplicatii standard precum Websphere, SAP, Oracle.
Centrul ofera asistenta clientilor in mai multe limbi, inclusiv engleza, franceza, germana, italiana
si spaniola.
"Investitia in Centrul Global de Distributie Servicii din Romania este o parte esentiala a strategiei IBM de a deveni o afacere
integrata global", a spus Michael Dietz, vicepresedinte Global Delivery Center Eastern Europe.
Presedintele Traian Basescu a vizitat centrul marti dimineata, insa jurnalistilor acreditati nu li s-a permis accesul la discutii decat un minut, pentru ca televiziunile sa ia scurte cadre din interiorul centrului.

Intel amana procesoarele Yorkfield

Intel se pare ca a luat o decizie strategica de amanare a lansarii unor procesoare quad-core din gama Penryn, din motive de lipsa de concurenta din partea AMD.

Conform site-ului taiwanez Digitimes, Intel si-a ajustat strategia de lansare a procesoarelor sale Penryn, programate pentru luna ianuarie.

Intel trebuia sa lanseze in ianuarie 3 modele quad-core pe 45 nm, nume de cod Yorkfield, si anume Core 2 Quad Q9300, Q9450 si Q9550.

Producatorul american se pare ca si-a informat partenerii ca lansarea acestora vor fi impinsa catre luna februarie, daca nu chiar martie. Conform Digitimes, Intel nu va beneficia prea mult de lansarea acum a acestor procesoare, deoarece AMD nu poate deocamdata sa prezinte procesoare concurente cu performante similare. O lansare in ianuarie nu ar face decat sa dauneze modelelor de procesoare Intel pe 65 nm, predecesoarele Penryn-urilor.

Masura presupus luata de Intel vine la scurt timp dupa ce au iesit la iveala problemele pe care AMD le are cu procesoarele Barcelona, care au un bug hardware, din cauza carora intreaga linie de procesoare, atat Celeron, cat si Phenom, este impinsa spre sfarsitul primului trimestru din 2008.

Intel planuieste tot in ianuarie lansarea primelor modele de procesoare Penryn pentru laptopuri, data acesteia, 6 ianuarie, ramanand neschimbata.

Cancelarul Chiriţescu oferă mită presei

Dorel Chiriţescu, fost purtător de cuvânt al Universităţii „Constantin Brâncuşi” din Târgu-Jiu, se poate numi autodenunţător. Omul susţine tare şi mare că deţine informaţii despre jurnaliştii care scriu pe bani şi chiar sumele pentru care o fac. În situaţia în care Chiriţescu nu va merge repede la anchetatori să declare care sunt aceştia, universitarul poate fi acuzat de tăinuirea unor infracţiuni. Dar, academicianul a spus chiar că oferă mită jurnaliştilor şi, în acest caz, avem de a face cu o infracţiune de dare de mită.

Dorel Chiriţescu, schimbat recent din funcţia de purtător de cuvânt al Universităţii „Constantin Brâncuşi” din Târgu-Jiu pe motiv că, prin tot ceea ce scotea pe gură, arunca cu noroi în instituţia publică, a declarat public că dă mită. Înregistrarea se regăseşte în posesia jurnaliştilor prezenţi, ieri, la conferinţa de presă a Universităţii. „Există jurnalişti care iau bani şi scriu la comandă. De exemplu, ştiu că încasează câte 500 de mii de lei pentru a scrie despre mine. Eu le ofer câte un milion de lei ca să nu mai scrie”, a spus Dorel Chiriţescu.
Jurnaliştii prezenţi la conferinţă au cerut nume, simţindu-se ofensaţi de cele auzite. Universitarul a refuzat, însă poate o să le spună anchetatorilor.
Omul a vrut să pară inteligent, însă aceste declaraţii sunt de natură penală şi ar fi trebuit s-o ştie şi el. În cazul în care Chiri boy, aşa cum îi spun studenţii, nu va merge să le spună anchetatorilor despre ce este vorba, se impune o mică cercetare a universitarului dătător de mită. Omul şi are de unde să dea mită, că doar nu legal a încasat banii publici pentru cele 17 norme. A scăpat nepedepsit pentru că a sărit în barca lui Adrian Gorun. Rectorul este, însă, un om cu multă inteligenţă şi ar fi trebuit să-şi dea seama de ce Chiriţescu îi face pantofi.
Specialistul… presei

Dorel Chiriţescu, alias 17 norme, omul potent al universităţii, s-a întrebat în mintea lui şi a reuşit să o spună apoi tuturor, „de ce o jurnalistă care-l hulea până ieri pe Mischie, acum îl iubeşte?!”. Munca asiduă pentru acoperirea normelor didactice i-a afectat lui Chiriţescu gândirea. Relatarea unei stări de fapt nu înseamnă că iei sau nu apărarea cuiva. Dar pentru a-şi da seama care este diferenţa între o relatare şi un material de atitudine, trebuie să ştii măcar să citeşti. Acesta este un material de atitudine!

Tancuri la schimb cu cauciucuri

Procurorii DNA au trimis în judecată şase generali şi colonei, acuzaţi de cea mai mare fraudă din istoria armatei române.

Procurorii militari din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) au dispus ieri trimiterea în judecată a şase inculpaţi, foşti comandanţi şi şefi de structuri
din cadrul Statului Major al Forţelor Terestre (SMFT), pentru prejudicierea armatei române cu peste 44 de miliarde de lei vechi (1.260.517 euro).

În acest dosar al dubioasei afaceri dintre armată şi Tofan Grup au fost deferiţi justiţiei generalul (r) Mihail Popescu, fost comandant al Statului Major al Forţelor Terestre în perioada 1997-2000, generalul (r) Eugen Bădălan, şef al Statului Major al Forţelor Terestre între 2000-2004, generalul (r) Neculae Oţelea, fost şef al Serviciului Logistic din SMFT între 2001-2004, colonelul (r) Eugen Calcan, predecesorul lui Oţelea între 2000-2001, colonelul (r) Toader Mandea, fost şef al Serviciului Financiar-Contabil din SMFT, Simion Lincă, fost şef al Biroului Juridic al SMFT în perioada 2001-2006.

2.874 de autovehicule militare pentru cauciucuri... fără număr



Cei şase sunt acuzaţi de abuz în serviciu pentru că şi-ar fi încălcat şi depăşit atribuţiile cu ocazia încheierii şi derulării contractului de schimb încheiat între Statul Major al Forţelor Terestre şi SC Tofan Grup prin SC Tofan Steel SRL.

Contractul prevedea predarea de tehnică militară scoasă din funcţiune la schimb cu anvelope, în valoare totală de 318.592 de dolari. Militarii au „uitat“ să prevadă în contract cantitatea de anvelope. În schimb, au fost de acord ca fabricantul de cauciucuri să evalueze la preţ de fier vechi un impresionant număr de... 2.874 de autovehicule, tancuri, transportoare blindate, tractoare de artilerie şi alte mijloace fixe din dotarea armatei, pe care le-a şi primit. Deşi tehnica
militară a fost predată nedezmembrată, a fost transformată scriptic în deşeuri, care au fost facturate către SC Tofan Steel la schimb cu anvelope.



Contract prelungit ilegal



Valoarea contractului, adică 318.592 de dolari, s-a împlinit pe 2 august 2002, fără a se încheia un act adiţional sau alt contract, dar armata şi firma
Tofan au continuat derularea până pe 14 septembrie 2004, cu toate că legislaţia era schimbată şi nu mai permitea valorificarea de tehnică militară decât prin CN Romtehnica SA, la preţuri mult superioare faţă de cele negociate de părţi. Potrivit procurorilor, prin depăşirea fără drept a prevederilor contractului s-a creat o pagubă de 26.379.300.734 de lei vechi. La aceasta se adaugă şi paguba produsă unităţii prin modul defectuos de negociere
a preţurilor şi de derulare a contractului în limita valorică iniţială, respectiv 17.738.821.157 de lei vechi. Dosarul a fost înaintat la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Beneficiu

Comparând valoarea anvelopelor predate cu sumele obţinute de SC Tofan Steel SRL din valorificarea tehnicii militare, procurorii au calculat că firma Tofan a obţinut un beneficiu de peste 20 de miliarde de lei vechi, în dauna armatei.

Topul lefurilor directorilor de institutii

Ziarul de Iasi" a realizat un top al salariilor nete pe care le ridica lunar directorii de institutii publice din Iasi. In mod surprinzator, in fruntea clasamentului se afla seful de la Radio Iasi, care cistiga lunar, "in mina", de la 60 milioane lei vechi in sus. Urmeaza directorul de la Fisc, sefa ISJ si seful Politiei.

Indiferent daca au calificative bune sau nu, directorii de institutii publice par a trai pe picior mare. Salariile nete pe care le ridica, in unele cazurile, le depasesc cu mult pe cele ale directorilor omologi din firmele private. Pe linga salarii, unii isi mai rotunjesc cistigurile si din alte surse.

"Ziarul de Iasi", pe baza propriilor declaratii si a celor de avere, a realizat un top al lefurilor nete pe care le primesc directorii cu functii la stat. Prin confruntarea informatiilor obtinute, in topul clasamentului se afla sefii studiorilor teritoriale ale posturilor nationale de radio si televiziune si seful Directiei Generale a Finantelor Publice Judetene (DGFPJ). Ei sint urmati de sefa Inspectoratului Scolar Judetean si de seful Inspectoratului Judetean de Politie.

In fruntea topului cistigurilor lunare se afla si Victorel Lupu, director al Directiei de Finante din cadrul Primariei, care are un salariu lunar de aproximativ 5.300 lei, la care se adauga 12.280 lei pe an, suma pe care o obtine ca membru in mai multe consilii de administratie.

"Sint la volan"

O parte dintre oficialitatile contactate de reporterii "Ziarului de Iasi" au incercat tertipuri in a-si declara cu exactitate veniturile. "Sint pe traseu, la volan. Se poate face insa un calcul foarte simplu, tinind cont de functia mea de consilier treapta intii, la care se adauga sporul de conducere de 50%, sporul de vechime de 25% si salariul de merit de 15%. Puteti citi ordonanta care reglementeaza salariile bugetarilor", a argumentat Alexandru Grinea, director al Directiei de Munca, Solidaritate Sociala si Familie Iasi.

Din confruntarea declaratiei de avere de pe site-ul institutiei, reiese ca Grinea incaseaza lunar peste 4.600 lei. Nici seful finantelor judetene nu a fost mai darnic in explicatii.

"Nu va pot spune cu exactitate, dar salariul meu este de aproximativ 33 de milioane. Sint intr-o sedinta. Va pot da explicatii mai tirziu", a sustinut Anton Dobos, director executiv al DGFPJ Iasi.

Seful DGFPJ cistiga insa aproape dublu decit declara, dupa cum reiese din declaratia de avere: adica 5.703 lei.

Uite salariul, nu e salariul

O parte dintre sefii de institutii abordati, desi s-au aratat initial dispusi sa isi faca publice veniturile, nu au mai raspuns zilele urmatoare la telefon. "O sa va arat fluturasul. Nu-l am acum, si nu va pot spune suma exacta pe care o cistig. Veniti miine pe la mine", a declarat Gabriela Vasilache, director al Agentiei Judetene pentru Ocuparea Fortei de Munca.

Zilele urmatoare, sefa AJOFM nu a mai raspuns la telefon pentru a putea stabili o intilnire. Dupa cum reiese din declaratia de avere postata in luna martie a acestui an, venitul lunar al sefei AJOFM depaseste 3.825 lei.

Nici conducerea studioului regional al Televiziunii Romane nu a fost prea darnica in detalii despre salariu. "Acestea sint salariile stabilite prin grilele Parlamentului Romaniei. Chiar daca sint mari, sint muncite. Va pot spune ce salariu am, dar cred ca nu am voie. Va puteti adresa biroului de presa al TVR", a explicat Vasile Arhire, director al TVR Iasi.

Raspunsul la adresa oficiala pe care am trimis-o prin e-mail catre TVR Bucuresti nu a dezlegat insa misterul. "Conform articolului 12, alineatul 1, litera d, din Legea nr. 544/2001, se excepteaza de la accesul liber al cetatenilor informatiile cu privire la datele personale, potrivit legii", precizeaza raspunsul biroului de presa al TVR.

Seful ITM umbla cu cioara vopsita

George Albulescu, directorul Inspectoratului Teritorial de Munca, este un alt sef de institutie publica al carui salariu ramine dosr schitat in linii mari. Inspectorul sef al ITM nu a raspuns timp de doua saptamini la apelurile telefonice ale reporterilor nostri.

La inceputul acestui an, Albulescu a declarat insa ca are o leafa de 2.100 de lei, desi, chiar si in 2005, cind lefurile functionarilor din administratia publica erau mai mici, primea un salariu de peste 4.000 lei, potrivit propriei declaratii de avere. „Cind m-ati intrebat despre cistigurile mele, eu am inteles ca este vorba numai despre salariu. Veniturile de care discutam acum (n.r.- asumate prin declaratia de avere) nu se compun numai din salarii. Veniturile sint formate si din alte venituri, care sint de natura salariala, dar nu sint salarii. Deci noi, potrivit legii, putem sau nu putem sa primim anumite stimulente, la fel cum iau si alte institutii ale statului", a raspuns ulterior Albulescu.

Si alti sefi de institutii s-au ascuns in umbra veniturilor suplimentare. "Salariul meu a ramas neschimbat fata de anul trecut. Primesc in continuare spor de fidelitate, sporul pentru gradul didactic I. Salariul meu se incadreaza intre 2.500 si 2.700 lei. Obtin bani si din proiectele PHARE pe care le coordonez, dar aceste sume nu le obtin lunar si nu le pot include in salariu", a precizat Camelia Gavrila, sefa a Inspectoratului Scolar Judetean.

Declaratia de avere releva insa un cistig lunar de aproape 5.300 lei, suma care include si veniturile obtinute din proiecte. Mihai Trandafirescu, comisar sef la Garda Financiara a declarat ca deocamdata salariul sau nu a fost stabilit deoarece a fost recent numit in functie.

"Ziarul de Iasi" estimeaza venitul sau la circa 5.000 lei. Tot atit avea si predecesorul sau, Marian Bosianu. Atit din perspectiva unui muncitor la stat, dar si a unui angajat in mediul privat, lefurile sefurilor ar putea parea de multe ori disproportionate cu volumul de munca.

"Comparativ cu ce se intimpla pe piata muncii, salariile celor care ocupa functii publice sint mari. Insa nu peste tot in administratie salariile sint mari, iar diferentele dintre leafa unui profesor si a unui judecator sint semnificative", a argumentat Daniel Bradatan, manager al firmei de recrutare Atest.

DADL lasă reabilitarea falezei constănţene la cheremul unuia dintre datornicii săi

Direcţia Apelor Dobrogea Litoral (DADL) sparge tradiţia şi face licitaţii pentru plaje şi faleze în toiul iernii. Deşi este greu, vrem să credem că DADL este pur şi simplu
o instituţie grijulie cu domeniul pe care îl are în administrare
şi că vrea să îşi ia o marjă de eroare pentru a nu se mai ajunge în situaţia de anul trecut, cînd licitaţiile au început odată cu sezonul turistic şi cînd convenţia generală era ridicatul din umeri. Nu vrem să credem că această grabă a DADL are vreo legătură cu faptul că se fac demersuri pentru trecerea plajelor în administrarea autorităţilor locale, deoarece instituţia a dovedit cu prisosinţă că este ineficientă şi că problemele din acest domeniu îi scapă printre degete precum nisipul.

DADL joacă rolul păgubitului generos (sic!) şi desemnează în postura de cîştigătoare a unei licitaţii o firmă care a dovedit deja că nu-şi poate respecta obiectul contractului. Firma împricinată se numeşte Consal Trade SRL şi datorează DADL nu mai puţin de 300 de mii de lei. În mod normal, din cauza acestei datorii, DADL ar fi trebuit să rezilieze contractul cu sereleul constănţean şi să-i ia dreptul de a administra
plaja Belona din Eforie, aşa cum a făcut-o şi cu firma Eurocompany SRL, care a pierdut, pe motivul neplăţii datoriilor, plaja La Steaguri din Neptun. Probabil însă că spiritul sfintelor Sărbători a stîrnit unul dintre straturile ancestrale ale inconştientului colectiv al DADL, în speţă al directorului acesteia, Gheorghe Babu, şi iată că firma Consal a scăpat de reziliere. Mai mult decît atît, după ce s-a trecut cu buretele peste acest mic
inconvenient - Ghe. Babu a fost de acord că „nu este moral, dar este legal” - firma a trecut incidentul la capitolul istorie, şi-a depus documentaţia pentru licitaţia ce are ca subiect reabilitarea falezei Constanţa şi… a cîştigat. Între depunerea legală a documentaţiei pentru licitaţie şi cîştigarea legală a acesteia există însă mai multe etape peste care firma nu ar fi putut să treacă, legal, decît cu puţin ajutor din partea… caietului de sarcini. Acesta ar fi putut să conţină specificaţia conform căreia o firmă care are datorii la o instituţie nu poate încheia un contract cu acea instituţie pînă nu-şi plăteşte datoriile dar, cum caietul de sarcini al DADL nu specifica explicit aceste lucruri, datornicul Consal Trade a devenit noul contractor pentru reabilitarea falezei cuprinse între Pescărie şi Portul Tomis. În principiu, motivul invocat de DADL este acela că nu era posibil ca firma să se bată singură şi să iasă pe locul doi, fiind singurul candidat la licitaţie?!? Într-adevăr, legislaţia în vigoare stipulează că, dacă la o achiziţie publică se prezintă un singur ofertant, nu este neapărat necesar ca acesta să satisfacă concurenţa. Este adevărat, însă el ar fi trebuit să satisfacă alte cerinţe, pe care Babu le înghesuie la categoria „morale”, şi care nu au cum să fie luate în considerare pe lîngă valoarea contractului semnat cu Consal, care se ridică la suma de 80 de milioane de lei noi, bani proveniţi de la Fondul Naţional de Dezvoltare
. Înghesuit şi el de către întrebările jurnaliştilor aflaţi la conferinţa de presă susţinută de DADL cu prilejul încheierii anului, Babu a încercat, timid, să deschidă o portiţă de scăpare: „Dacă ne-am putea folosi de contractul de execuţie pentru recuperarea datoriilor de pe activitatea de plajă, vom face acest lucru. Însă nu ştiu dacă, legal, se poate proceda aşa”. Portiţa i s-a închis însă în nas pentru că, dacă ar fi ţinut neapărat ca licitaţia să se desfăşoare impecabil, s-ar fi documentat înainte. Sau şi-ar fi completat caietul de sarcini. Faptul că nu a făcut acest lucru demonstrează că brusca sa transparenţă actuală este doar praf în ochi. Licitaţia este cîştigată, Consal a demonstrat că este fiul risipitor pe care DADL îl primeşte întotdeauna cu braţele deschise, iar reabilitarea falezei constănţene este dată pe mîna unei firme cu datorii. Orice alte comentarii sînt de prisos.

P.S. Am încercat să aflăm şi un punct de vedere de la reprezentanţii firmei Consal, însă aceştia nu au putut fi contactaţi.

Taierea porcului la Ignat - un obicei care incepe sa moara in Maramures

Ziua de Ignat, numita si Ignatul porcilor, se sarbatoreste in fiecare an pe 20 decembrie. Datina era ca in aceasta zi sa se taie porcul de Craciun, insa traditia aproape ca nu se mai pastreaza, pentru ca maramuresenii au inceput sa isi pregateasca slanina, carnatii si caltabosii pentru sarbatorile de iarna cu mult inainte de aceasta data ori au inceput sa le cumpere de la magazin, ca sa castige timp si sa nu isi bata capul cu normele UE care cer ca porcii sa fie anesteziati inainte de sacrificare. Pe vremuri insa, de Ignat avea loc un ritual intreg in curtile maramuresenilor, care incepea in zori si se termina tarziu in noapte cu ”pomana porcului”. Obiceiurile incep sa dispara odata cu batranii, nu insa si pofta maramuresenilor de a rupe cu dintii dintr-o bucata de carnat proaspat scos din afumatoare, de a manca jumari cu sare ori o farfurie de racitura din care se vad soricii incretiti.

Datina injunghierii porcului se mai pastreaza in satele din Maramures, chiar daca sacrificarea nu are loc neaparat in data de 20 decembrie. Taranii nu concep sa le lipseasca de pe masa de Craciun afumaturile, care stau la loc de cinste alaturi de sticla cu horinca. Carnati, caltabosi, sangerete, toba sunt asezate, ca o ofranda, in fata colindatorilor, ca semn de multumire pentru urarile de bine care li se fac.

In traditia populara romaneasca, Ignatu' este o divinitate solara care a preluat numele si data de celebrare a Sfantului Ignatie Teoforul din calendarul ortodox. Exista un timp ritual al sacrificiului porcului - ziua de Ignat (20 decembrie) sau dupa Sfantul Vasile (aproximativ aceeasi zi pe stil
vechi), dimineata in zori - moment al zilei propice multor practici rituale.

Ritualul taierii porcului, in ziua de Ignat, se leaga de o traditie a epocii precrestine, cind se aduceau jertfe zeitatilor ce apareau si dispareau in perioadele de innoire a timpului. Ignat era o divinitate solara (”ignis” insemnind ”foc” in latina), si, prin analogie, este si numele Sfintului Ignatie Teoforul din calendarul crestin - ortodox, numit de popor si Ignatul porcilor. La tara, in aceasta zi, singura activitate
permisa era sacrificarea si pregatirea porcului, pentru ca in rest nu se lucra nimic.

Mai demult, taranii credeau ca un porc neinjunghiat in ziua de Ignat nu se mai poate ingrasa, pentru ca inainte cu o noapte acesta isi viseaza cutitul sau moartea, cum se zicea pe la tara. "Daca nu tai porcul de Ignat, nu-i mai merge bine...” sau ”Dupa Ignat, porcul slabeste", obisnuiau sa spuna batranii. Pana sa fie sacrificati, porcii erau ingrijiti cu mare atentie, pentru ca li se dadea sa manance graunte ca sa iaba carnea buna.

Taierea incepea in zorii zilei de Ignat cu o rugaciune. Potrivit traditiei, intre ochii porcului se facea semnul crucii cu varful cutitului. De asemenea, se obisnuia ca, inainte de sacrificiu, porcul sa fie stropit cu apa sfintita si asezat cu capul spre rasarit. Apoi ”misarosul” – un taran priceput in injunghierea animalelor – infigea cutitul in inima
cu o lovitura scurta si precisa, care sa nu duca la agonie. La taiere, se spunea ca nu trebuie sa stea nicio persoana miloasa, pentru ca astfel porcul moare cu greutate, iar carnea nu mai e buna, si ca parul porcului trebuie inmuiat in sange ”ca sa nu se stinga neamul porcilor".

Dupa ce porcul moare, acesta este asezat pe un ”pat” si este parlit cu grija pe toate partile de barbatii casei. Daca, din greseala, plesneste o parte de piele, se uda repede cu apa sau se freaca, folosindu-se zapada, ca arsura sa nu se intinda. Cand pielea s-a ars indeajuns, porcul se rade cu cutitul si se clateste cu apa calda pana ramine curat si galben.

Operatiunea odata terminata, se trece la taierea efectiva a animalului. Mai intai se taie picioarele de la genunchi in jos, apoi urechile si coada, din radacina. Este momentul cel mai asteptat de copii
, pentru ca lor le revine soricul de urechi si coada pentru care sunt in stare sa se si bata daca sunt prea multi.

Se scot soldurile, iar slanina se despica de-a lungul spinarii si de-a lungul gatului, desfacandu-se cu incetul, pana la pantece. Apoi, se desface capul in doua parti, fiecare cu cate o falca. Falcile se taie in doua parti, iar creierul se scoate la urma, cu atentie sa nu se sfarime. Dupa cap, se scot ”iepurele” (osul pieptului cu cei doi muschi dinainte) si ”iepurasii” (cei doi muschi ai spinarii), rarunchii si coastele. La urma se scot maruntaiele, din care se desprinde fierea cu mare atentie, sa nu se sparga. Apoi, se cauta besica, se dau deoparte matele si ficatul, plamanii sau bojocii, splina, invelitoarea de grasime a maruntaielor sau osanza si stomacul. Pentru a afla greutatea de carne a porcului taiat, se inmulteste cu zece greutatea capului, care se poate pune mai usor
pe cantar.

Femeile nu stau nici ele, ci se pregatesc pentru pregatirea carnii, iar la final de ”pomana porcului”. Ele strang sangele intr-un vas pentru sangerete, pun maruntaiele la fiert, curata matele in care sa umple mai tarziu carnatii si caltaosii, spala bine stomacul pentru toba, adica sa prepare exact produsele fara de care Craciunul nu este Craciun, si care nu ingretoseaza mai pe nimeni cand le vede intinse pe masa.

Ritualul practicat de Ignat este unul antic, care se regaseste in traditia mai multor popoare. De exemplu, in Egiptul antic, porcul era adus ca jertfa zeului Osiris, iar in Grecia antica un ritual similar se savarsea in cinstea zeitei Demeter.

Sfantul Ignatie, de a carui zi se leaga obiceiul, se pare ca a fost copilul pe care l-a luat in brate Iisus Hristos cand a spus apostolilor: ”De nu va veti intoarce si nu veti fi precum copiii, nu veti intra in Imparatia cerurilor. Si cine va primi un prunc ca acesta in numele Meu, pe Mine Ma primeste“. Pentru aceasta s-a numit Sfintul Ignatie purtator de Dumnezeu.

Biserica spune ca acesta a fost in tinerete ucenic al Sfantului Ioan Evanghelistul si, la varsta maturitatii depline, ca urmas al apostolilor ce era, a fost ales episcop in Antiohia Siriei, cetate in care pentru prima data ucenicii Domnului au inceput a se numi crestini. Pentru credinta sa, in timpul prigoanei impotriva crestinilor, Ignatie a fost prins de pagani si aruncat la fiare ca sa-l sfisie, in timpul unei serbari dedicate idolilor, la Roma. Din trupul sau au ramas numai oasele cele mai mari care au fost adunate de credinciosi si puse la cinste in loc insemnat, in ziua de 20 decembrie, anul 107.

Romario, suspendat patru luni

Comisia de Disciplină a Federaţiei Braziliene de Fotbal l-a suspendat pe Romario pentru 120 de zile, după ce a fost depistat pozitiv la meciul dintre Vasco da Gama şi Palmeiras, disputat în luna octombrie. Romario a declarat că a folosit o substanţă împotriva căderii părului, finasteridă, ­despre care nu ştia că este interzisă. Brazilianul, care a jucat sporadic din luna mai, când, în opinia lui, a înscris al 1.000-lea gol din carieră, este în prezent antrenor-jucător la Vasco da Gama.

Poli Timisoara, UTA si Universitatea Craiova, pe tusa pina la plata datoriilor

Comisia pentru Statutul Jucatorului din cadrul FRF a sanctionat cu neprogramarea in campionat formatiile Universitatea Craiova, UTA Arad si Poli Stiinta Timisoara, pina la achitarea datoriilor financiare, informeaza site-ul FRF. CSJ a decis
ca, incepind de marti, cele trei echipe din Liga I sa nu fie programate in campionat pina la achitarea integrala a obligatiilor financiare. Gruparea olteana are datorii catre CSSU Craiova, reprezentind indemnizatiile de formare pentru jucatorii Gabriel Ionescu, Valerica Gaman, Adrian Papala, Eduard Enciu si Florin Anghel. Astfel, Mititelu trebuie sa scoata din buzunar 1,62 miliarde de lei vechi pentru a scapa echipa de o noua sanctiune.

“Au crezut ca or sa ne faca, dar nu le-a iesit. Dupa mai multe decizii controversate, Curtea de Arbitraj pentru Fotbal (CAF) din cadrul FRF ne-a dat dreptate noua, considerand ca trebuie sa primim grila de formare pentru jucatorii Adrian Papala, Eduard Enciu, Florin Anghel, Gabriel Ionescu si Valerica Gaman. Pe 22 noiembrie trebuia sa primim banii, dar acest lucru nu s-a intamplat. Din aceasta cauza am trimis notificare clubului Universitatea, apoi am facut un nou memoriu la FRF, cerand Comisiei pentru Statutul Jucatorului punerea in executare a decizie CAF”, a declarat Alexandru Teutan, directorul CSSU Craiova.

Universitatea Craiova va trebui sa faca fata unui alt litigiu de acest gen, dupa ce recent reprezentantii CSJ Stiinta “U” Craiova au mers la sediul Universitatii Craiova pentru a depune o cerere prin care solicitau sa le fie platita grila de formare pentru sase juniori: Dragos Stoiu, Florin Mirescu, Dan Gogosoiu, Alexandru Ologu, Ionut Popescu si Alin Buleica. CSJ Stiinta “U” Craiova ii solicita lui Mititelu 2,16 miliarde de lei vechi, dar finantatorul Universitatii nu s-a grabit sa plateasca.

Disponibilizatii lui Becali

Finantatorul FC Steaua, Gigi Becali, a tinut ieri o conferinta de presa din genul celor cu care ne-a obisnuit in ultimul timp, in care s-a referit la disponibilizarile din lotul Stelei, la achizitiile ce urmeaza a fi facute in aceasta iarna, precum si la planurile pentru anul viitor. Pentru ca tot era presa de fata, Gigi nu s-a abtinut sa mai atace niste arbitri, sa faca previziuni in privinta ierarhiei de la finalul sezonului si sa ne mai tina la curent cu noile sale indeletniciri.
Continuand mai vechile sale declaratii, Becali a spus ca Adrian Neaga, Dorel Zaharia, Valentin Badoi, Vasilica Cristocea, Marius Croitoru si Victoras Iacob fac parte din cei opt jucatori de care clubul bucurestean se va desparti in aceasta iarna. "Nu ca-l dau afara pe Neaga, dar el face parte din cei opt care au speriat Vestul. Trebuie sa plece. Unde va pleca, vom vedea. Zaharia am auzit ca s-a inteles cu FC Vaslui, iar pe Badoi il dam la Timisoara pentru cele 30 de procente pe care le aveau dintr-un eventual transfer a lui Emeghara. In rest stiti si voi lista, nu trebuie sa va mai spun eu: Cristocea, Croitoru, Iacob...", a spus Becali. In privinta achizitiilor, Gigi l-a amintit pe mijlocasul argentinian Jesus Alberto Datolo de la Boca Juniors, in varsta de 23 de ani. "Giovanni mi l-a propus. S-au studiat casetele si o sa intram in tratative. Vor veni 4-5 jucatori de certa valoare, de clasa, toti din strainatate, brazilieni, argentinieni. E un jucator bun la Timisoara, Artavazd Karamian, dar are salariul prea mare si nu imi convine sa dau mai mult de 300.000, ca se dezechilibreaza vestiarul. De Camus sunt putin dezamagit, iar pe Thererau am vrut sa-l iau imprumut, dar nu e ce vreau. Am un alt atacant in vizor. Nu e vedeta, nu e mare nume, dar e de mare valoare. Nu pot sa va spun despre cine e vorba", a afirmat oficialul stelist. Intrebat ce sanse sunt ca argentinianul Jesus Alberto Datolo sa fie achizitionat de FC Steaua, impresarul Victor Becali a raspuns ca poate oferi mai multe delalii, precum nici in privinta sumei pe care Boca Juniors o solicita.
"Eu vad casetele, eu fac selectia"
Becali a mai spus ca urmareste personal casetele cu evolutiile jucatorilor propusi de Lacatus, Adi Ilie si Argaseala in perspectiva unui transfer in Ghencea si ca el va hotari pe cine va aduce. "Eu voi face ultima selectie. Ar mai fi vorba de Armenteros ca inlocuitor pentru Dica. Si Bogdan Stancu de la Urziceni, care e un jucator valoros, intra in planurile noastre, insa numai din vara. Sa vedem ce zice si Giovanni". De asemenea, finantatorul Stelei a tinut sa-si spuna opinia si in privinta felului in care va arata clasamentul la finalul campionatului: "Steaua pe locul unu, Rapid pe doi si CFR Cluj pe trei. De Dinamo nu vreau sa vorbesc, sa nu se spuna apoi ca sunt rautacios. In privinta rezultatelor din acest an, Gigi Becali a afirmat ca este supermultumit. "Am fost in Liga Campionilor, am stat la masa bogatilor, plus ca sunt pe locul doi in campionat, asa ca sunt supermultumit. Imi doresc ca 2008 sa fie macar pe jumatate cum a fost anul asta de norocos. Ce a facut Steaua nu va mai face nimeni. Echipa nationala de zece ani se chinuia sa ajunga la un turneu final, iar pentru o echipa de club asta inseamna Liga Campionilor. Noi am fost de doua ori la rand si o sa ne calificam si a treia oara, o sa vedeti", a spus el.
"Szekely, pardon, Miklos e un mare nenorocit"
In fine, Gigi s-a mai aratat indignat de brigada care va oficia la meciul Ceahlaul - Rapid, restanta din etapa a IX-a. "Mie-mi convine, dar nu e normal. Sa pui sa arbitreze trei unguri o echipa ca Rapid, care este in coasta CFR-ului, nu e normal. Va dati seama, pentru mine ar fi extraordinar sa o fure pe Rapid, ca sa ii bata Ceahlaul, dar dreptatea e dreptate. Mai ales ca tusierul ala, Szekely parca... A, da, Miklos Nagy, e un mare nenorocit, cel mai mare nenorocit. O sa vedeti ce se va intampla, o sa ridice steagul ca e fault, face si pe centralul, semnalizeaza aiurea. Mi-ar conveni, dar trebuie sa spun care e dreptatea. Daca in Tara Romaneasca punem trei arbitri unguri sa arbitreze pe Rapid cu Ceahlaul, cand Rapid e la concurenta cu CFR, asta nu e normal", a incheiat Becali.

Borcea spune că nici un dinamovist nu pleacă la iarnă

Preşedintele executiv al FC Dinamo, Cristian Borcea, a declarat că nici un jucător dinamovist nu va părăsi lotul în această pauză competiţională, infirmând astfel zvonurile privind plecările lui Zicu la Steaua şi Pulhac la Timişoara. “Niciodată! Ianis a crescut la Dinamo, viaţa şi ascensiunea lui în fotbal se confundă cu Dinamo. Pentru Zicu nu există alta echipă în România. Când era la Rapid, gândurile lui erau numai la Dinamo. Vorbeam zilnic cu el despre situaţia echipei noastre pentru că îşi doarea din tot sufletul să se întoarcă în Ştefan cel Mare.

Dovada că a revenit la singura lui dragoste, Dinamo. A renunţat la mulţi bani pentru a îmbrăca tricoul lui Dinamo şi merită tot respectul fanilor. Ne punem mari speranţe în revenirea în forţă a lui Ianis şi suntem convinşi că poate fi unul dintre jucătorii decisivi pentru îndeplinirea obiectivelor lui Dinamo în acest moment, locul doi în campionat şi câştigarea Cupei României”, a spus Borcea. Oficialul a adăugat că a avut o discuţie şi cu portarul Bogdan Lobonţ, care i-a transmis că nu va pleca de la echipă. “Nu există nici o zi în presă fără o ofertă
pentru Bogdan Lobonţ.

Urmărind site-urile
tuturor dinamoviştilor, suporterii sunt un pic îngrijoraţi, chiar dacă Lobonţ a anunţat că a obosit să tot repete că nu pleacă de la Dinamo. «Lobby» este un jucător de mare caracter. A avut şi are în continuare foarte multe oferte de la cluburi puternice din străinătate. Ieri am avut încă o discuţie cu «Georgel». Ştiţi ce mi-a spus? «Cum să las echipa la greu? Aşa mă cunoaşteţi pe mine? Sunt un om de onoare!». Mai e ceva de comentat după aceste cuvinte? Bogdan Lobonţ nu este numai cel mai bun portar din România, este un om extraordinar şi un profesionist în adevăratul sens al cuvântului”, a adăugat Borcea.

Borcea nu acceptă să-l dea pe Pulhac la o rivală

Cristian Borcea a menţionat că fundaşul Cristian Pulhac nu se va transfera la Poli Ştiinţa Timişoara, după ce preşedintele bănăţenilor a anunţat că a înaintat o ofertă de 1,5 milioane de euro pentru fotbalistul campioanei României. “Dinamo nu poate transfera cel mai bun fundaş stânga din România la o echipă rivală. Acesta este şi un răspuns scris pentru Poli Timişoara. Indiferent de ofertă, Pulhac nu poate ajunge la nici o echipă din campionatul intern. Repet, nu pleacă nimeni de la Dinamo”, a completat oficialul dinamovist.

Impresarul Victor Becali a declarat, la rândul său, că nu a discutat cu fundaşul echipei Dinamo, Cristian Pulhac, despre un transfer al acestuia la clubul Poli Timişoara. “Dacă cluburile nu se pun de acord, transferul nu se face, e normal. Şi degeaba e interesat jucătorul dacă cele două cluburi nu sunt de acord. Eu n-am discutat cu jucătorul aşa ceva”, a afirmat Victor Becali. Fundaşul Cristian Pulhac a spus, însă, că ar agrea un transfer. “Nu ştiu dacă neapărat la Poli Timişoara, dar aş vrea un transfer. Aş prefera să plec în străinătate, dar nu sunt excluse nici variantele din ţară”, a afirmat Pulhac.

Dănciulescu: “Trebuie să ştergem tot cu buretele şi să o luăm de la capăt”

Pe de altă parte, atacantul dinamovist, Ionel Dănciulescu, spune că formaţia “roş-albă” trebuie să uite evoluţiile slabe din turul campionatului şi să înceapă returul în forţă. “Nu ne gândeam, normal, nimeni nu credea că o să fim pe locul şase după un sezon de excepţie. Cauzele sunt multe. Anul trecut am câştigat tot, dar anul acesta se pare că ne-a lipsit ceva. Acum trebuie să ştergem tot cu buretele şi să o luăm de la capăt. Primii care suferim suntem noi pentru că am pierdut şi bani, şi multe altele. Dar sunt perioade şi perioade în viaţa unei echipe. Anul trecut ne-a ieşit tot, sper să reuşim şi anul acesta să ne îndeplinim obiectivul”, a spus Dănciulescu.

Jucător de la Manchester United, acuzat că a comis un viol în timpul petrecerii de Crăciun

Un fotbalist al lui Manchester United este acuzat că a violat o femeie în vârstă de 26 de ani, anunţă cotidianul The Times. Violul a avut loc în dimineaţa zilei de marţi, în hotelul de patru stele închiriat de jucătorii lui Manchester United pentru petrecerea de Crăciun.

La petrecere au participat 35 de fotbalişti, care au venit neînsoţiţi de prietenele şi sotiile lor. Ei au invitat, în schimb, peste o sută de modele şi dansatoare. Martorii spun că aceatsa a fost, de fapt, "un adevarat maraton de jocuri
de noroc, consum de băuturi alcoolice şi dansuri erotice."

Jonny Evans, jucătorul acuzat de viol are 19 ani şi a debutat pentru Manchester în urmă cu trei luni.

Jocurile Olimpice 2008: important e sa participam!

In 2007, sportivii romani au stabilit o contraperformanta greu de imaginat: nicio medalie de aur la disciplinele olimpice.



La orizont se profileaza catastrofa.

Anul 2007 va ramane in istoria sportului romanesc ca unul dintre cei mai secetosi in privinta performantelor, dar mai ales printr-un record inimaginabil pentru o natiune clasata intre primele 15 in clasamentul „all time” la Jocurile Olimpice: niciun titlu mondial intr-o proba olimpica!

Si asta cu doar opt luni inainte de startul Olimpiadei de la Beijing, in conditiile in care bugetul sportului a fost unul rezonabil. Dupa ce echipa feminina de handbal s-a clasat pe locul 4 la Mondialul din Franta, si ultima farama de speranta s-a spulberat, bilantul anului preolimpic fiind unul dezastruos: doar 11 medalii in probe olimpice (8 de argint si 3 de bronz) castigate la Campionatele Mondiale.

Salvatorul Marian Dragulescu s-a accidentat

Si mai dramatic este faptul ca trei dintre cele cinci discipline in care s-au obtinut medalii la Olimpiada precedenta (atletism, inot si box) nici n-au prins podiumul la Mondialele desfasurate in 2007! Statistic vorbind, este de departe cel mai slab sezon preolimpic din ultimele patru cicluri olimpice! In aceste conditii, Romania se poate numara la Beijing printre tarile care se consoleaza cu spiritul olimpic: „important e sa participi”. De fapt, chiar si aici e o problema, pentru ca romanii nu prea mai reusesc nici macar calificarea la competitie, pentru a participa.

Bilantul catastrofal al anului trecut a fost salvat de gimnastul Marian Dragulescu, cel care a adus doua medalii de aur de la Campionatul Mondial. Anul acesta, Dragulescu s-a accidentat la Mondialele de la Stuttgart si n-a mai avut cine sa spele rusinea.

Practic, in 2007, anul in care se obtin calificarile la Olimpiada si se ia pulsul inaintea marii infruntari, pe plan international romanii au contat doar in sase discipline sportive: au obtinut medalii la Campionatele Mondiale de kaiac-canoe, gimnastica, canotaj, lupte, judo si tir. Singurul titlu mondial a fost cucerit de echipajul de canoe 4, dar intr-o proba neolimpica (1.000 m).

Morariu: „Avem bani, dar nu avem ce sa facem cu ei”

Pentru Olimpiada din 2008 au indeplinit baremul, deocamdata, doar 70 de sportivi romani, in con-ditiile in care la Sydney au fost calificati 155 de performeri tricolori, iar la Atena au mers 112.

Ion Tiriac, fostul presedinte al Comitetului Olimpic si Sportiv Roman (COSR), a anticipat dezastrul. „Declinul e normal. N-am semanat nimic, asa ca nu avem ce culege, iar exceptiile s-au dus
. Pentru noi, Olimpiada de la Beijing si, poate, chiar urmatoarea, de la Londra, n-ar trebui sa conteze. Obiectivul ar trebui sa fie Jocurile din 2016”, a spus fostul tenismen.

Octavian Morariu, actualul sef de la COSR, ne-a dezvaluit ieri asteptarile forului olimpic vizavi de Beijing: „Statistic vorbind, conform previziunilor realizate de noi impreuna cu specialisti de la CIO, la Beijing ar trebui sa obtinem 12 medalii, dintre care una de aur, 4 de argint si 7 de bronz. Ne asteptam la un loc 25 pe natiuni. Pentru mine, asta este ceva apropiat de adevar si de actuala stare a sportului romanesc, adica 12-13 medalii in cel mai fericit caz”.

Presedintele COSR a recunoscut ca nu banii sunt principala problema a sportului tricolor. „Acum avem bani, dar nu prea mai avem ce sa facem cu ei. Suferim la capitolul resurse umane, fiindca, de exemplu, nu mai avem suficienti antrenori de calitate”, a adaugat Morariu.

RADIOGRAFIA DEZASTRULUI

Esecuri usturatoare pe banda rulanta

ATLETISM. Marea dezamagire a anului care se va incheia este atletismul, sportul in care Romania a obtinut trei medalii la Olimpiada de la Atena (doua de argint - prin Marian Oprea si Ionela Tarlea - si una de bronz - prin regretata Maria Cioncan). La Campionatele Mondiale de la Osaka, niciun atlet tricolor n-a urcat pe podium si, cu doar patru clasari in primele sase locuri, Romania a ocupat locul 27 pe natiuni! Din pacate, sperantele pentru Beijing se numesc tot Oprea si Tarlea, care, in ultima vreme, nu se mai lupta cu adversarii, ci cu accidentarile.

NATATIE. Dupa cele doua medalii surprinzatoare cucerite in 2004 (aur - Camelia Potec si bronz - Razvan Florea), inotul romanesc s-a dus la fund mai abitir decat Titanicul. Mondialele de la Melbourne au reprezentat o adevarata catastrofa, Camelia Potec, Dragos Coman si Larisa Lacusta ratand jenant calificarea in finale si, implicit, la Olimpiada. Desi n-a urcat pe podium, Florea a salvat onoarea, asigurandu-si participarea la Beijing.

BOX. Sportul cu manusi romanesc traverseaza poate cea mai neagra perioada din istorie, nu doar prin prisma rezultatelor sportive, dar si a imaginii. La Mondialele din SUA, pugilistii nostri au pierdut lamentabil in fazele inaugurale. Doar Ionut Gheorghe, medaliat cu bronz la Atena, a ajuns pana in optimile de finala, unde s-a recunoscut invins. Pe langa ratarea calificarii la JO, boxerii romani si-au mai agatat o tinichea de coada dupa ce trei dintre ei, Bogdan Dinu, Roland Gavril si Iulian Stan, au fost prinsi la furat intr-un magazin din Chicago. Dupa aceasta isprava, Comitetul Olimpic Roman si Agentia Nationala pentru Sport au anuntat ca federatia de box nu va mai primi bani de la buget.

HALTERE. Dupa doua medalii de aur la Campionatele Europene de anul acesta, prin Marioara Munteanu si Valeriu Calancea, Federatia Romana de Haltere se numara printre privilegiatele bugetului olimpic. Numai ca, in urma cu o luna, a explodat bomba: Calancea a fost depistat pozitiv la Mondialele de la Chiang Mai! Desi oficialii federatiei romane au incercat sa musamalizeze scandalul, lucrurile sunt simple: fostul dublu campion mondial va fi suspendat pentru doi ani si, implicit, exclus pe viata
din lotul olimpic al Romaniei.

POLO. Dupa instalarea
lui Vlad Hagiu pe banca tehnica
a nationalei de polo, acest sport a revenit in peisajul olimpic romanesc. Cu un onorant si surprinzator loc 6 la Campionatele Mondiale precedente, poloistii tricolori sperau, pe buna dreptate, sa obtina biletele pentru Beijing la Mondialele de la Melbourne. Dezamagirea a fost crunta: locul 11 in ierarhia finala. Raman insa sanse teoretice ca reprezentativa de polo sa ajunga la marea intrecere din China.



DE DOI BANI SPERANTA

Putinele exceptii de care ne agatam

GIMNASTICA. In ciuda schimbului de generatii si a plecarii antrenorilor Octavian Belu si Mariana Bitang, gimnastica a ramas principala „producatoare” de medalii. In 2007, gimnastii tricolori au obtinut 4 dintre cele 14 medalii ale Romaniei la Campionatele Mondiale. Si asta in conditiile in care Marian Dragulescu s-a accidentat grav chiar la intrecerile de la Stuttgart, unde insa Daniel Popescu s-a ales cu un argint la individual compus. Steliana Nistor (doua medalii de argint la Mondiale, plus
un bronz cu echipa) pare sa fie noua stea a echipei feminine. Performanta de la Olimpiada din 2004, 10 medalii (4 aur, 3 argint si 3 bronz), va fi insa imposibil de atins.

CAIAC-CANOE. Dupa ce a luat apa la Olimpiada de la Atena, flota amiralului Ivan Patzaichin a revenit pe linia de plutire cu un lot remaniat din temelii. La Mondialele de la Düisburg, echipajul de canoe 4 (Iosif Chirila, Andrei Cuculici, Silviu Simioncencu, Loredan Popa) a obtinut singura medalie de aur a sportului romanesc in 2007, chiar daca intr-o proba neolimpica - 1.000 m. La asta se adauga alte doua medalii, una de argint (C2 - 500 m) si una de bronz (C4 - 500 m).

CANOTAJ. Olimpiada de la Atena a insemnat un succes remarcabil al unei generatii de exceptie a canotajului romanesc: trei medalii, toate de aur! Dupa retragerea „stelelor”, in frunte cu Elisabeta Lipa, a urmat un moment de degringolada. A fost nevoie ca unele dintre veterane, printre care Viorica Susanu (32 de ani) si Georgeta Andrunche (31 de ani), sa sara din nou in barca, pentru ca la Mondialele de la München romancele sa se aleaga cu doua medalii (argint - echipajul de 8·1 si bronz - doua rame).

HANDBAL. Locul 4 ocupat la recent incheiatele Campionate Mondiale din Franta n-a insemnat un esec, dar nicio mare performanta pentru echipa feminina de handbal. Romancele au vrut aurul, dar au sfarsit prin a scapa printre degete si bronzul in fata Germaniei. Sansele de a accede la Olimpiada sunt insa mari, in conditiile in care Romania va gazdui anul viitor unul dintre turneele de calificare la Beijing. Odata ajunse in China, tricolorele au mari sanse la o medalie, stiut fiind ca turneul olimpic e mai accesibil decat un Mondial.