AFP: Seismul din China a făcut 40.075 de morţi numai în provincia Sichuan

eismul din China a făcut 40.075 de morţi numai în provincia Sichuan, transmite AFP. Ultimul bilanţ, prezentat de China Nouă, a ajuns la 39.577 de morţi. În întreaga ţară, peste 71.000 de oameni sunt morţi sau daţi dispăruţi.

Valoarea pagubelor se ridică la 9,6 miliarde de dolari numai în provincia Sichuan. Cutremurul va reduce creşterea economică a Chinei cu 0,7 puncte.

Din nefericire meteorologii anunţă înrăutăţirea vremii în următoarele zile, ceea ce ar putea pune în pericol eforturile disperate ale salvatorilor. Potrivit corespondentului Realitatea TV, operaţiunile de salvare s-au din China sunt aproape de final, însă anunţul din partea autorităţilor în acest sens va veni în următoarele zile.

Autorităţile de la Beijing au decretat trei zile de doliu naţional începând de luni în memoria victimelor mişcărilor seismice din această săptămână.

Riscul unei replici a puternicului seism de acum opt zile continuă să ameninţe China. Seismologii menţin avertizarea privind producerea unui nou cutremur cu magnitudinea de 6 sau 7 pe scara Richeter.


Peste 10.000 de oameni se află încă sub dărâmături. Şansele lor de supravieţuire scad însă pe măsură ce trece timpul. Echipele de salvare lucrează cot la cot cu specialişti sosiţi din Japonia, Rusia, Coreea de Sud şi Singapore. Armata a mobilizat 150.000 de soldaţi pentru salvarea eventualilor supravieţuitori, dar şi pentru a degaja drumurile spre a facilita distribuirea ajutoarelor. În multe zone acestea sunt paraşutate.


În mai toate oraşele din provincia Sichuan sunt organizate colecte publice, unde oamenii donează bani
pentru sinistraţi. Colegii noştri Cristian Zărescu şi Augustin Dănăilă au văzut şi ei ce înseamnă solidaritatea oamenilor în astfel de momente.


O lume întreagă a rămas impresionată de această dramă. Copleşit de amploarea tragediei, guvernul de la Beijing a acceptat ajutor străin. Primele misiuni din Japonia, Corea de Sud şi Rusia au sosit sâmbătă la Chengdu. Organizaţia Naţiunilor Unite a deblocat un fond de 7 milioane de dolari pentru a veni în ajutorul Chinei, iar Statele Unite au promis la rândul lor un prim sprijin financiar de 500 de mii de dolari.

În ultimele zile au început să apară şi imagini cu oameni surprinşi de cataclism. Un grup de motociclişti a fost surprins de seism lângă Chengdu. Ei au reuşit să filmeze în direct şi imediat după producerea seismului.


Trimisul special Realitatea TV în China, Cristian Zărescu, a relatat că echipele de salvare lucrează neîncetat. Sute de dispăruţi zac sub mormanele de moloz.


O televiziune locală din China a prezentant imagini dramatice filmate la zece minute după ce s-a resimţit cutremurul de 7,9 grade. Locuitorii din districtul Wenchuan, unde a fost localizat epicentrul seismului fug disperaţi pe străzi. În jur, nori cenuşii care s-au ridicat după prăbuşirea clădirilor. Oamenii au părăsit oraşul şi s-au refugiat pe câmp. Disitrictul Wenchuan este cel mai afectat de cutremur. Conform autorităţilor, cel puţin 60.000 de oameni sunt daţi dispăruţi în această zonă.
Crematoriile din China merg non-stop, iar soldaţii sapă mii de gropi pentru a îngropa victimele cutremurului de luni. Şansele ca sub dărâmături să mai fie găsiţi supravieţuitori scad de la o oră la alta.

Cu toate acestea se mai întâmplă însă şi miracole. Chiar şi la o săptămână după teribilul cutremur din China, echipele de salvare continuă să găsească supravieţuitori. Duminică, îngropat la 4 metri sub ruine, un bărbat a fost găsit în viaţă. Bărbatul, în vârstă de 53 de ani. a petrecut aproape 150 de ore sub dărâmături şi acum este internat cu şanse mari de recuperare.

O asistentă a fost adusă la suprafaţă după 96 de ore petrecute sub moloz. Un alt elev a fost salvat după ce a petrecut 80 de ore sub dărâmăturile unei şcoli din sud-vestul Chinei. Şcoala prăbuşită se află în districtul Beichuan, din provincia Sichuan, cea mai afectată de cutremur.


Tot în districtul Beichuan a fost salvat un copil de numai cinci ani de sub ruinele grădiniţei care s-a prăbuşit în timpul cutremurului. Tot vineri, echipele de salvare au scos la lumină şi un bărtrân de 76 de ani din oraşul Dujanian. Guvernul a făcut un apel către cetăţeni să ajute cu topoare şi lopeţi sau chiar cu macarale.


Un bărbat a fost găsit după 129 de ore petrecute sub mormanele de moloz. O altă femeie a fost găsită în viaţă după ce a stat sub dărâmături peste 124 de ore. Femeia, care a supravieţuit miraculos, are răni la picioare şi la cap. În provincia Sichuan, un băieţel a fost salvat după ce a stat sub dărâmăturile unei construcţii 104 ore. La Beichuan, un bărbat de 52 de ani a fost scos dintre ruine după ce a stat îngropat 117 ore, în timp ce la câţiva kilometri de epicentrul seismului, un turist german a fost salvat sâmbătă dimineaţă de o echipă militară după 114 ore petrecute sub dărâmături.

In Turcia nu se mai fumează

Fumeaza ca turcii", o expresie pe cale de disparitie. Legea care interzice fumatul in locuri publice a intrat in vigoare şi in această ţara

Vorba "Fumeaza ca turcii" pare condamnata la disparitie, dupa ce, luni, a intrat in vigoare in Turcia o lege impotriva fumatului in locurile publice. Pana in iulie 2009, cetateniii turci, dar si turistii care indragesc aceasta tara ca destinatie de vacanta pot sta insa linistiti, autoritatile hotarand sa permita o perioada de acomodare, in care se va putea fuma in cafenele si restaurante.
Legea adoptata de Parlament in ianuarie interzice fumatul in administratii, la locul de munca si in locurile publice. Ea vizeaza si galeriile comerciale, scolile, stadioanele si spitalele. Fumatorii inraiti nu vor putea sa-si aprinda tigara decat in camerele de hotel pentru fumatori sau in spatii special amenajate cand este vorba de spitale psihiatrice sau inchisori. Organizatorii de evenimente sportive sau concerte vor avea si ele posibilitatea sa amenajeze zone speciale pentru fumatori.
Ramane insa de vazut in ce masura va fi respectata noua lege, in conditiile in care restrictiile de pana acum, vizand fumatul in mijloacele de trasport in comun si pubilcitatea la tigari, nu au fost in general respectate. Mai mult, noteaza AFP, consultat de NewsIn, unii dintre deputatii care au votat pentru aceasta lege au recunoscut ca ignora interdictia chiar in incinta Parlamentului. Totusi, potrivit noii reglementari, in caz de incalcare a legii, localurile vor primi, dupa un avertisment scris, o amenda de pana la 5.000 de lire (2.700 de euro) in timp ce persoanele risca o amenda de 50 de lire (26 de euro).

Doliu naţional pentru cele 70.000 de victime ale seismului din China

Şansele de a mai găsi supravieţuitori sub dărâmături se apropie de zero 200 de salvatori, îngropaţi de vii Doar sunetul asurzitor al sirenelor s-a auzit ieri în China, la ora locală 2:28, când ţara a început trei zile de doliu naţional pentru cei peste 34.000 de morţi (potrivit bilanţului oficial) lăsaţi în urmă de cutremurul produs
acum o săptămână. De-a lungul şi de-a latul Chinei, sirenele maşinilor, trenurilor şi navelor au marcat ora exactă la care s-a produs tragedia care a schimbat pentru totdeauna viaţa a sute de mii de oameni. Cei 1,3 miliarde de chinezi au ţinut trei minute de reculegere. Orice formă de amuzament public a fost oprită. Parcursul torţei olimpice a fost suspendat, iar steagul naţional a fost coborât în bernă în piaţa Tienanmen din Beijing. Câteva mii de persoane, majoritatea îmbrăcate în negru, s-au reunit în piaţa Tiananmen, scandând „Curaj Wenchuan!” după cele trei minute de linişte, făcând referire la numele districtului în care a fost localizat epicentrul seismului. Bursele din Shanghai şi Shenzhen au încetat tranzacţiile pentru trei minute, de la aceeaşi oră fatidică, 2:28. Bilanţ în creştere Bilanţul oficial al seismului de 7,9 grade pe scara Richter fusese ridicat ieri, de către autorităţile chineze, la 34.073 de morţi, în vreme ce un oficial din provincia Sichuan precizase anterior că numărul morţilor şi dispăruţilor depăşeşte 71.000 de persoane, numai în această regiune afectată de catastrofă. Peste 240.000 de persoane au fost rănite, în vreme ce doar în Sichuan mai sunt prinse sub dărâmături aproximativ 9.500 de oameni. Se crede că majoritatea acestora nu au supravieţuit, însă sunt şi cazuri aproape miraculoase când dintre ruine sunt scoşi supravieţuitori. În Beichuan, operaţiunile de salvare au fost impulsionate de descoperirea unei femei în viaţă, sub un morman de beton. “A trebuit să o scoatem afară încetul cu încetul. Părea destul de rezistentă, aşa că e posibil să supravieţuiască”, a explicat şeful echipei de salvare, Wang Hongguo, citat de Reuters. Eforturile de găsire a supravieţuitorilor continuă pe întreg teritoriul provinciei Sichuan, iar familiile refuză să renunţe la speranţa că cei dragi lor vor fi găsiţi în cele din urmă, în viaţă. Însă, cum au trecut deja şapte zile de la cutremur, salvatorii au rar şansa de a întâlni supravieţuitori, majoritatea corpurilor pe care le scot de sub dărâmături fiind deja în stare de descompunere. Echipele de intervenţie stropesc continuu ruinele cu dezinfectant pentru a preveni o epidemie. Şi vremea urâtă pune mari probleme echipelor de intervenţie, la fel ca şi sutele de replici ale seismului. Ministerul Transporturilor a anunţat ieri că mai mult de 200 de angajaţi umanitari au fost îngropaţi de vii în urma unei alunecări de teren. Potrivit Reuters, nu există pentru moment detalii referitoare la acest incident. Este neclar dacă vreuna dintre persoanele îngropate de torent a fost scoasă în viaţă. În urma cutremurului au avut loc numeroase alunecări de teren care au blocat cursurile unor râuri, sporind periocolul de inundaţii. Pierderi economice uriaşe Autorităţile de la Beijing au început să facă şi “inventarul” stricăciunilor provocate de puternicul seism, şi au calculat că pierderile economice directe se ridică la aproximativ 9,6 miliarde de dolari numai în provincia Sichuan. 14.207 de companii
din Sichuan au fost afectate de cutremur, iar pierderile directe reprezintă aproximativ 0,27 la sută din Produsul Intern Brut al Chinei şi 6,38 la sută din cel al provinciei Sichuan. În cel mai rău caz, notează AFP, seismul ar putea costa China 0,7% puncte de creştere a economiei.

Airbus lanseaza A400M

Grupul aerospatial european EADS a anuntat ca va prezenta public pe 26 iunie aeronava A400M, cel mai mare proiect militar aflat in desfasurare in Europa. A400M risca sa devenina un nou esec pentru EADS.

Productia aeronavei, propulsata de patru motoare, a fost intarziata cu 6-12 luni, in contextul certurilor dintre dezvoltatori in privinta performantelor motoarelor. Airbus Military, constructorul aeronavei, este compania-sora a producatorului Airbus, care se confrunta cu intarzieri la productia aeronavei A380, cel mai mareavion de pasageri din lume.

Divizia militara este detinuta de Airbus si o subsidiara spaniola a EADS, CASA. A400M este destinat sa inlocuiasca modele invechite Lockheed Martin C-130 Hercules si C-160 Transall. Primele livrari catre Franta vor fi realizate la sfarsitul anului 2009.


Germania se gandeste sa amendeze Airbus pentru intarzieri, pentru care constructorul da vina pe furnizorul motorului, un consortiu format din Rolls Royce si compania franceza Safran. Compania a vandut deja 192 de aeronave catre sapte state europene, membre ale NATO, respectiv Germania, Franta, Spania, Belgia, Marea Britanie, Luxemburg si Turcia, si a reusit sa exporte in Africa de Sud si Malaezia, dar a ratat un contract in Chile.
Airbus pierde bani
cu modelul A400M din cauza ca a incheiat contracte cu preturi fixe cu guvernele cumparatoare, iar costurile au crescut in conditiile deprecierii dolarului.





INTARZIERI
» A380, aproape mortal
Anuntul privind prezentarea A400M ar trebui sa mai atenueze imaginea Airbus si EADS, serios zdruncinata de intarzierile in livrarile modelului-vedeta al companiei
A380 Superjumbo. Prima intarziere a fost anuntata in iunie 2005 si a fost pusa pe seama unor defectiuni ale cablajeleor. A fost urmata de o a doua intarziere, anuntata pe 13 iunie 2006. Valoarea actiunilor EADS a scazut cu 26%, ceea ce a determinat un cutremur la varf. Presedintii EADS, Noël Forgeard, si al Airbus, Gustav Humbert, au demisionat impreuna cu managerul proiectului, Charles Champion. Situatia de la Airbus a creat inclusv tensiuni politice franco-germane. In octombrie 2006 a fost anuntata o a treia intarziere, iar saptamana trecuta Airbus a recunoscut ca livrarile de anul acesta vor fi reduse.

ROMÂNIA SE IMPLICĂ: Daţi un ban pentru Sichuan

România s-a alăturat campaniei
lansate de Federaţia societăţilor de Cruce Roşie şi Semilună Roşie pentru victimele seismului din China.

China a început, ieri, un doliu naţional de trei zile, la o săptă- mână după seismul soldat cu peste 71.000 de morţi şi dispă ruţi în provincia Sichuan (sud-vest). La ora locală 14.28 (9.28, ora României), ora la care s-a produs
cutremurul, pe data de 12 mai, întreaga ţară a încremenit, iar sirenele şi claxoanele au răsunat timp de trei minute. Este pentru prima dată
când în China se decretează doliu naţional în urma unui dezastru natural
.

La Beijing, mii de oameni, majoritatea îmbrăcaţi în negru şi alb, au primit autorizaţia de a se aduna în Piaţa Tiananmen pentru a aduce un omagiu victimelor, relevă AFP.

Mulţimea, formată în mare parte din tineri care agitau steagul Chinei, a scandat apoi, circa o oră, sloganuri spre gloria ţării, precum „Trăiască Sichuan!“ şi „Wenchuan, curaj!“. Drapelul roşu cu cinci stele galbene a fost arborat de soldaţi în Piaţa Tiananmen, în faţa uriaşului portret al lui Mao Zedong, iar apoi coborât în bernă. Scena s-a repetat în toată ţara, dar şi în ambasadele chineze şi la Hong Kong.

200 de muncitori chinezi, înghiţiţi de un torent de noroi

Pe teren, peste 100.000 de militari ajutaţi de circa 200 de membri străini ai echipelor de intervenţie continuă să caute supravieţuitori printre dărâmă-turi. Miracole încă mai există - ieri, au fost salvate două femei prinse sub zidurile prăbuşite ale apartamentului în care locuiau. Dar tragediile nu s-au sfârşit. Peste 200 de muncitori care lucrau la repararea drumurilor în zona de sud-vest, afectată de cutremur, au fost îngropaţi de vii de un torent de noroi şi nu au fost date publicităţii informaţii privind posibili supravieţuitori sau detalii despre accident.

Kievul se aşteaptă la o decizie de compromis la Haga in cazul Insulei Şerpilor

In cazul in care Curtea va decide că teritoriul nu ne aparţine, atunci ne vom cere scuze de la partea romană", a mai spus ambasadorul Ucrainei,Serghei Pirojkov. MAE sfătuieşte partea ucraineană să se abţină de la antepronunţări privind Insula Şerpilor

Oficialii de la Kiev se aşteaptă la o decizie de compromis din partea Curţii Internaţionale de Justiţie de la Haga in cazul Insulei Şerpilor, a declarat marţi ambasadorul Ucrainei la Chişinău referindu-se la procesul dintre Romania şi Ucraina pentru delimitarea platformei continentale. Ambasadorul Serghei Pirojkov a declarat, intr-o conferinţă de presă susţinută la Chişinău, că dosarul
se află la Haga de mai mulţi ani, iar decizia ar putea fi pronunţată in 2008. "Dar ştiţi probabil că instanţa de la Haga nu adoptă decizii tranşante in favoarea uneia sau alteia dintre părţi, ci incearcă să găsească un compromis. Suntem in aşteptare şi vrem să vedem in ce va consta acest compromis", a adăugat ambasadorul ucrainean, informeaza newsin. "In cazul in care Curtea va decide că teritoriul nu ne aparţine, atunci ne vom cere scuze de la partea romană", a mai spus Serghei Pirojkov.

Intrebat dacă in eventualitatea unor asemenea evoluţii Ucraina este dispusă să cedeze Romaniei şi infrastructura construită pe Insula Şerpilor, Serghei Pirojkov a spus că aceste aspecte nu sunt de competenţa lui. "Deocamdată insă considerăm că Insula Şerpilor face parte din teritoriul nostru şi nu putem să nu-l amenajăm corespunzător", a precizat ambasadorul ucrainean. Pirojkov a amintit că disensiunile dintre Ucraina şi Romania sunt legate de catalogarea acestui teritoriu. "Partea romană consideră că Insula Şerpilor nu este o insulă, ci o stancă in mare. Ucraina susţine că este o insulă avand condiţii favorabile pentru a locui acolo şi a amenajat infrastructura necesară activităţii umane. In prezent, pe insulă există şi un pichet de grăniceri şi un oficiu poştal cu adresă concretă, se construieşte infrastructura pentru locuitorii insulei", a reamintit ambasadorul ucrainean la Chişinău.

Presa ucraineană l-a citat in luna aprilie pe directorul cooperării economice din MAE ucrainean, Serghei Korsunski, care declarase că soluţia oferită de Haga va fi in favoarea Ucrainei, iar acţiunile intreprinse de Kiev pentru amenajarea unei localităţi acolo vor conta foarte mult in acest sens . Romania asteapta decizia Curtii Ministerul roman de Externe a reiterat in mod constant autorităţilor ucrainene poziţia Romaniei conform căreia orice acţiuni intreprinse cu privire la Insula Şerpilor nu pot conduce la schimbarea, in mod artificial, a regimului juridic al acestei formaţiuni maritime şi nu pot influenţa procesul de delimitare in curs la Curtea Internaţională de Justiţie. Romania a sesizat Curtea Internaţională de la Haga la 16 septembrie 2004 cu o cerere de iniţiere a procedurilor in vederea soluţionării diferendului pe care il are cu Kievul in legătură cu delimitarea platoului continental şi a zonelor economice exclusive ale Romaniei şi Ucrainei in Marea Neagră.

Procedura a ajuns in faza pledoariilor orale. Autorităţile romane se aşteaptă ca o decizie să intervină in cursul acestui an sau cel tarziu la inceputul anului viitor. Romania consideră Insula Şerpilor o stancă, pentru că aceasta nu are surse de apă şi o serie de alte trăsături care demonstrează capacitatea de asigurare a vieţii, iar Ucraina susţine că este o insulă, cu drept mult mai mare la ape teritoriale in jurul său. In funcţie de rezolvarea acestei situaţii depinde cum se delimitează platforma continentală intre Romania şi Ucraina şi mai ales ceea ce se cheamă zona economică exclusivă, foarte importantă, pentru că in subsolul acestei zone se află, din cate se pare, bogate resurse de hidrocarburi. Iuscenko a punctat la Bucuresti Ucraina a inceput in 2006 amenajarea unei localităţi (Satul Alb) pe Insula Şerpilor, in dorinţa de a demonstra că este locuită şi nu o formaţiune stancoasă.

In prezent, Insula Şerpilor, cu o suprafaţă de circa 170.000 de metri pătraţi, are 80 de locuitori, dintre care 15 cu statut de rezidenţi permanenţi. Preşedintele ucrainean Viktor Iuşcenko a declarat la 3 aprilie, la Bucureşti, că Ucraina va respecta decizia Curţii internaţionale de la Haga in problema delimitării platoului continental din jurul Insulei Şerpilor, dar a dat de inţeles, intr-un interviu pentru TVR1, că Romania tergiversează lucrurile preferand acest mod de soluţionare a conflictului. Preşedintele de la Kiev pleda in favoarea rezolvării conflictului pe cale bilaterală."In principiu, există varianta soluţionării problemelor prin Tribunalul Internaţional, lucru care este impărtăşit, după cate inţeleg eu, de către partea romană. Este o variantă şi noi vom recunoaşte orice decizie a Curţii Internaţionale, insă sunt convins că vom pierde foarte mult timp căutand astfel soluţionarea acestei probleme. Noi pierdem posibilităţile de a examina această problemă la nivel bilateral", a arătat Iuşcenko. "Nedumerit", MAE indeamna partea ucraineană să se abţină de la antepronunţări Ministerul de Externe al Romaniei este "nedumerit" de declaraţiile unui oficial ucrainean care consideră că soluţia oferită de Haga in legătură cu delimitarea spaţiilor maritime va fi in favoarea Ucrainei, partea romană recomandand "abţinerea de la antepronunţări" şi declaraţii "nepotrivite".

Ministerul Afacerilor
Externe al Romaniei işi exprimă "nedumerirea faţă de comentariile apărute in presa ucraineană, atribuite directorului cooperării economice din MAE ucrainean, Serghei Korsunski, conform cărora Curtea Internaţională de Justiţie va ajunge la o soluţie favorabilă Ucrainei in cazul privind delimitarea spaţiilor maritime ale Romaniei şi Ucrainei, iar in luarea unei astfel de decizii ar conta măsurile intreprinse de autorităţile ucrainene cu privire la Insula Şerpilor", se arată intr-un comunicat de presă al instituţiei. Ministerul de Externe consideră nepotrivite aceste declaraţii, fiind indicată abţinerea de la orice antepronunţare in privinţa deciziei care va fi luată de către Curtea Internaţională de Justiţie. MAE reaminteşte că a reiterat in mod constant autorităţilor ucrainene poziţia Romaniei conform căreia orice acţiuni intreprinse cu privire la Insula Şerpilor nu pot conduce la schimbarea, in mod artificial, a regimului juridic al acestei formaţiuni maritime şi nu pot influenţa procesul de delimitare in curs la Curtea Internaţională de Justiţie. "Partea romană reafirmă şi cu această ocazie increderea deplină in pronunţarea de către Curtea Internaţională de Justiţie de la Haga a unei hotărari echitabile şi in deplină conformitate cu dreptul internaţional in litigiul dintre Romania şi Ucraina privind delimitarea platoului continental şi a zonelor economice exclusive ale celor două ţări, aflat pe rolul acestei instanţe internaţionale", conchide comunicatul ministerului roman. "Ucraina trebuie sa castige, chiar daca Romania e membru UE" Directorul cooperării economice din MAE ucrainean, Serghei Korsunski, citat miercuri de presa ucraineană, a declarat că Ucraina trebuie să caştige la Curtea de la Haga procesul in cazul Insulei Şerpilor, iar acţiunile intreprinse de Kiev pentru amenajarea unei localităţi acolo vor conta foarte mult in acest sens .

Oficialul a reamintit că partea ucraineană insistă ca Insula Şerpilor să fie recunoscută ca fiind insulă locuită, in timp ce Romania susţine că aceasta este doar o stancă, iar platoul continental de 12 mile marine din jurul insulei nu trebuie să aparţină Ucrainei. "Curtea de la Haga este una independentă şi nu ar trebui să fie influenţată de faptul că Romania este deja membră a UE. Va conta foarte mult in procesul de luare a deciziei imaginea ţării şi acele acţiuni care au fost intreprinse de Ucraina pentru amenajarea Insulei Şerpilor şi pentru crearea acolo a unei localităţi. Decizia trebuie să fie in interesul Ucrainei", a subliniat
oficialul ucrainean la un briefing de presă.

20 mai: 18 ani de la primele alegeri libere de după Revoluţie

Pe 20 mai se împlinesc 18 ani de când România a avut parte de primele alegeri libere, de după cel de-al doilea Război Mondial. Prezenţa impresionanată la vot a dat dovadă de faptul că oamenii erau încrezători, plini de entuziasm, de dorinţă de schimbare, dar mai ales de credinţa că votul fiecăruia va conta şi va transforma lumea într-una mai bună. În anii ce au trecut de atunci, prezenţa la vot şi entuziasmul românilor au scăzut treptat.

În urmă cu 18 ani, românii au avut şansa, din nou, să-şi exprime votul în mod liber şi democrat, după o lungă perioadă de comunism. La primele alegeri din România postcomunistă s-a consemnat o masivă participare la vot: 86%.

Imediat după revoluţie s-a înfiinţat Consiliul Provizoriu de Uniune Naţională care a pregătit primele alegeri libere. Acestea au avut loc pe 20 mai 1990 şi au fost câştigate detaşat de Ion Iliescu şi Frontul Salvării Naţionale. Primul premier care a stat în fruntea Guvernului, după 1990 a fost Petre Roman.

Apariţia partidelor politice şi alegerile din mai 1990 reprezintă unul dintre succesele acelei perioade, aşa cum participarea foarte mare la vot exprima optimismul românilor pentru viitor. În 1991 a fost adoptată şi noua constituţie a României.

Această perioadă, însă, a fost şi una dintre cele mai agitate pe plan politic, economic şi social din istoria post-decembristă a ţării. Scăderea abruptă a nivelului de trai şi a puterii de cumpărare, şi creşterea inflaţiei şi a preţurilor sunt fenomene care au afectat o mare parte din populaţie. Au fost totodată motivele care au dus la primele demonstraţii ample de stradă, împotriva conducerii nou alese.

Din lipsa de cvorum, urmarirea penala a lui Miron Mitrea a fost amanata din nou

Biroul Permanent al Camerei Deputatilor nu a intrunit marti cvorumul necesar pentru luarea unei decizii in legatura cu cererea de urmarire penala a deputatului PSD Miron Mitrea inaintata de Directia Nationala Anticoruptie (DNA), doar cinci din 13 membri ai forului fiind prezenti, anunta NewsIn. La reuniune urma sa fie dezbatut raportul intocmit de o subcomisie formata din deputati juristi, iar Biroul Permanent al Camerei urma sa decida asupra datei convocarii sedintei de plen in vederea discutarii in plen a documentului
mentionat si a supunerii la votul a cererii DNA. Dan Radu Rusanu a precizat la finalul sedintei ca, avand in vedere imposibilitatea luarii unei decizii, va fi convocata o alta sedinta a Biroului Permanent de catre Bogdan Olteanu.

Cei cinci deputati care s-au prezentat la sedinta conducerii Camerei sunt: presedintele Camerei, Bogdan Olteanu (PNL), secretarul Dan Radu Rusanu (PNL), vicepresedintii Valer Dorneanu (PSD) si Augustin Bolcas (PRM) si chestorul Gheorghe Albu (PD-L). De asemenea, au fost prezenti si cativa reprezentanti ai grupurilor parlamentare: Aura Vasile (PSD), Bogdan Ciuca (PC), Varujan Pambuccian (minoritati), Ilie Merce (PRM). Pe de alta parte, la sedinta de marti au absentat Ioan Oltean (PDL), Ioan Munteanu (PSD), Gelil Eserghep (PRM), Daniela Popa (PC), Cornel Popa (PNL), Hunor Kelemen (UDMR), Miron Ignat (minoritati) si insusi Miron Mitrea (PSD). Deputatii care au lipsit de la BP spun ca au fost anuntati prea tarziu sau deloc ori chiar ca nu-i intereseaza problemele deputatului PSD. Ioan Munteanu (PSD), secretar al Camerei, a declarat pentru NewsIn ca nici nu a fost anuntat de aceasta sedinta. "Nu m-a sunat nimeni, n-am primit nici-un sms. N-am stiut, sunt in teritoriu si stiam ca nu se lucreaza saptamana asta. Cand eram la Bucuresti, imi trimiteau si zece sms-uri pe zi ca sa vin la votul final, acum nici-un mesaj nu mi-au trimis", a aratat el. Daniela Popa (PC), tot secretar al Camerei, spune insa ca a fost anuntata de sedinta, dar prea tarziu. In ceea ce-l priveste pe Miron Ignat, chestor al Camerei, reprezentand grupul minoritatilor, acesta si-a explicat absenta intreband sec: "Ce treaba am eu cu Mitrea?".

Votul Camerei Deputatilor in cazul avizarii inceperii urmaririi penale a lui Miron Mitrea ar putea fi dat dupa alegerile din 1 iunie, in conditiile in care aceasta camera a Parlamentului are un program redus din cauza campaniei
electorale pentru locale. Pe de alta parte, Senatul care este si el sesizat in legatura cu avizarea urmariirii penale a unor ministri-senatori este intr-o situatie similiara. Presedintele Comisiei juridice a Senatului, Norica Nicolai, a estimat luni ca rapoartele in cazurile Paul Pacuraru si Codrut Seres vor fi inaintate plenului abia dupa alegerile locale, vicepresedintele liberal invocand absenteismul membrilor comisiei.

Petre Roman crede că, după 18 ani, dezamăgirea i-a îndepărtat pe oameni de vot

Fostul premier Petre Roman, cel care a condus guvernul ce a organizat primele alegeri democratice din 20 mai, critică actuala campanie
electorală şi spune că, după 18 ani, oamenii au sentimentul că viaţa lor nu va fi mai bună indiferent cu cine votează.

Într-o declaraţie acordată NewsIn, Petre Roman susţine că în 1990 a fost o campanie civilizată, deşi au fost şi situaţii "condamnabile" reclamate de opoziţia de atunci, însă, privind retrospectiv, acestea erau absolut fireşti pentru acea etapă politică.

Fostul premier mai spune că, de atunci şi până acum, viaţa politică s-a normalizat, însă deplânge ceea ce el consideră a fi "impostura" de acum. "S-a ajuns într-un fel la o normalitate pentru ca apoi să pierdem caii, ca să zic aşa. În prezent s-a ajuns la o enormă impostură, ascunsă de tot felul de jocuri mediatice şi de publicitate
, că despre asta este vorba. Goliciunea, sărăcia ideilor, sărăcia personalităţilor sunt mascate de jocuri mediatice şi publicitate", crede fostul premier.

„Suntem într-un punct în care activitatea noastră este blocată“

rocurorul general al României, Laura Codruţa Kovesi, declară – într-un interviu acordat ziarului Gândul – că “lucrăm la nivel de criză în Ministerul Public”. Printre motive, se numără lipsa acută de procurori.

Dar o problemă şi mai mare o reprezintă modificările aduse Codului fiscal, care au blocat, în acest moment, marile dosare de criminalitate economico-financiară, evaziune fiscală şi spălare de bani. Astfel, procurorii nu mai pot cere inspectorilor ANAF să efectueze verificări financiare. Acum magistraţii sunt obligaţi să facă expertize contabile, dar bugetul pentru acestea nu a fost suplimentat.

Codruţa Kovesi recunoaşte că, de mai multă vreme, procurorii din ţară i-au semnalat că nu se înscriu la concursurile de promovare în funcţii pentru că acestea sunt aranjate. De asemenea, procurorul general este nemulţumit de colaborarea cu Consiliul Superior al Magistraturii(CSM), pe care o caracterizează drept greoaie şi ineficientă.


- Doamnă procuror general, cum a fost anul 2007 pentru procurori şi pentru Ministerul Public?

- Aş putea spune că a fost un an foarte greu pentru Ministerul Public şi pentru procurori în general. Nu neapărat prin activitatea pe care o desfăşurăm şi pe care am desfăşurat-o şi în anii anteriori ci mai ales datorită faptului că, în acest an, atacurile asupra Ministerului Public au fost mult mai mari decât în anii anteriori. Dacă ar fi să privim partea bună a acestor lucruri, îmi place să cred că aceste atacuri au pornit de la activitatea pe care am desfăşurat-o şi anume că prin dosarele penale pe care le-am intrumentat am deranjat, ceea ce a dus şi la aceste atacuri împotriva Ministerului Public, împotriva statutului pro­curorilor.

- Scandalul privind fraudarea examenului de promovare în funcţii a procurorilor a adus mari prejudicii de imagine parchetului. Credeţi că procurorii care instrumentează acest dosar penal vor avea curajul să finalizeze această cauză în sensul dovedirii vinovăţiei propriilor colegi?

- Sunt convinsă că vor face acest lucru. Dacă vorbim de o lovitură de imagine, să nu uităm totuşi că aceşti procurori, care sunt suspectaţi că au comis fapte de corupţie, sunt cercetaţi practic de o altă unitate a Ministerului Public. Ceea ce poate să ne aducă un plus de imagine, dar nu cred că acest lucru este important, să avem un plus sau un minus de imagine. Ceea ce este regretabil este faptul că procurori care candidează la funcţii atât de importante în Ministerul Public – cum este cea de procuror general de parchet de curte de apel – sunt implicaţi, sunt suspectaţi de fapte de corupţie, cum sunt de altfel şi membrii comisiei de examinare. Este un semnal de alarmă pe care trebuie să ni-l tragem nu numai nouă, dar şi CSM-ului. Cred că e timpul ca CSM să conştientizeze că este o problemă cu aceste examene. Nu trebuie să vă ascund faptul că la întâlnirile cu procurorii din ţară, de mai multe ori, ei mi-au spus că sunt probleme cu organizarea acestor concursuri pentru promovare în funcţii de conducere dar şi pentru promovări în funcţii de execuţie. Sunt probleme cu privire la modul de constituire a comisiilor, cu privire la bibliografia stabilită şi la modul de punctare. Pe unii dintre ei i-am întrebat de ce nu se înscriu la concursul pentru funcţii de conducere. Avem un exemplu la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj - o unitate de parchet foarte importantă întrucât are patru judeţe - unde nu s-a înscris nimeni la acest concurs. Din discuţiile cu colegii din ţară, pentru că i-am întrebat de ce nu se înscriu la funcţii de conducere, aceştia mi-au răspuns că aceste concursuri sunt aranjate. Şi unii dintre ei, din acest motiv, nu doresc să participe. Eu cred că demararea acestui dosar este un punct de plecare pentru a regândi modul de organizare a acestor concursuri.

- Secţia de procurori a CSM a avut o atitudine aproape complice cu procurorii implicaţi în acest dosar în momentul în care DNA a solicitat avizarea reţinerii şi arestării. Cum aţi putea caracteriza colaborarea dvs., ca şef al Ministerului Public, cu CSM-ul?

- Aş caracteriza-o ca fiind ex­trem de greoaie şi de ineficientă. La preluarea mandatului meu, nu am vrut să am idei preconcepute, nu am făcut în declaraţiile mele nici un fel de apreciere referitoare la colaborarea cu CSM. Pentru că am vrut să mă conving în timp dacă este o colaborare bună şi eficientă. Însă, după un an de zile, pot să vă spun că ea este greoaie şi ineficientă. Este greoaie pentru că toate solicitările pe care le-am făcut în calitate de conducător al Ministerului Public s-au soluţionat cu mare întârziere. Aş putea să vă exemplific prin statul de funcţii şi personal al Ministerului Public, care a stat la CSM câteva luni bune. S-a dat un aviz conform pe un stat de funcţii oricum modificat şi s-a dat după câteva luni. Colaborarea a fost ineficientă pentru că de multe ori am semnalat lipsa de personal cu care se confruntă Ministerul Public. Practic, lucrăm la nivel de criză în Ministerul Public. Avem unităţi de parchet la care lucrează un singur procuror. În această lună am avut două situaţii deosebite. La unul dintre parchete a decedat primul procuror şi a rămas doar un procuror care doar o vechime de şase luni şi care trebuie să conducă unitatea, iar la un alt parchet, la Horezu, am rămas fără nici un procuror, pentru că era un singur procuror care s-a îmbolnăvit. Deci sunt situaţii pe care CSM le cunoaşte. În acest an, pot să spun că problema de personal nu a avut nici o rezolvare pozitivă. S-au făcut acele interviuri pentru a aduce ca procurori avocaţi cu 10 ani vechime, s-au mai repartizat câţiva din cei care au absolvit Institutul Naţional al Magistraturii, însă nu a fost o politică eficientă.

- Camera Deputaţilor a încercat anul acesta să modifice legislaţia penală într-o manieră care ar fi îngreunat serios activitatea procurorilor. Au mai existat şi alte demersuri de acest gen?

- Da. Am semnalat, de altfel, o problemă deosebit de gravă şi anume modificarea Codului fiscal. Prin aceste modificări se interzice procurorilor sau organelor de cercetare penală să solicite efectuarea de verificări financiare de către inspectorii ANAF. În aceste condiţii, în cazurile de criminalitate economico-financiară, evaziune fiscală, spălare de bani şi alte infracţiuni, suntem obligaţi să facem expertize contabile, însă - corelativ cu această modificare legislativă - nu ni s-a suplimentat bugetul pentru expertize. Şi iată că suntem într-un punct în care într-un anumit fel activitatea noastră este blocată.

- Anul acesta a plouat cu restituiri la parchete ale unor dosare mare corupţie, în care acuzaţii sunt politicieni şi oameni de afaceri. În ce măsură apreciaţi că răspunderea pentru aceste restituiri aparţine procurorilor?

- Restituirea dosarelor la procurori este şi un criteriu de evaluare a activităţii, aceste restituiri sunt monitorizate. Aşa cum am mai arătat, am cerut să facem o analiză pe toate aceste restituiri. Pot să vă spun că, în ultimele 3 luni, s-au restituit, pe toată ţara, de la instanţele de judecată la parchete un număr de 35 de dosare penale, la un număr de aproximativ 300.000 de dosare trimise în faţa instanţei. Deci, procentul este destul de mic. Din aceste 35 de cauze, un număr de 10 sau 12 sunt, după cum ştiţi cele din dosarele mari. Când vom finaliza analiza, vom trimite rezultatele CSM-ului pentru că este foarte important să ştim dacă avem o problemă noi procurorii sau dacă este o problemă la judecători sau dacă avem o problemă de interpretare şi aplicare a legii.

Dosarul de comunist al generalului Vasile Milea

Fostul sef al Armatei, mort la Revolutie, a fost initial exclus din partid pentru furt si violenta.



La 18 ani de la disparitie - in dimineata zilei de 22 decembrie 1989 -, generalul Vasile Milea ramane unul dintre cele mai controversate personaje ale Revolutiei, atat prin ordinele date in timpul revoltei, ca ministru al apararii, dar si prin prisma variantei oficiale a mortii, sinuciderea.

Si mai putin cunoscute raman insa detaliile din biografia sa. Cele legate de suisurile si coborasurile carierei militare, de sanctiunile si promovarile pe linie de partid, de caracterizarile facute de superiori si subordonati.

„Evenimentul zilei”, in colaborare cu „Militia spirituala”, reconstituie astazi traiectoria generalului, pe baza filelor din „Dosarul de Partid al Tovarasului Milea Vasile”. Un document de referinta care denota hotararea fostului ministru al lui Ceausescu de a intra in Partidul Comunist si detaliaza episodul excluderii sale, pe fondul acu-zatiilor grave, de abuz de putere si instigare la furt.

Ura fata de mosieri

INTRAREA. Pentru a deveni membru al Partidului Muncitoresc Roman (PMR, predecesorul PCR - n.r.), Vasile Milea, pe atunci maior, a depus pe 16 februarie 1955 o cerere la Organizatia de Baza a UM 04326 Basarabi. „Studiind hotararile PMR, (...) mi-am dat seama de telul si scopul maret pe care-l urmareste sa-l infaptuiasca in Patria noastra...”, scria in acea vreme maiorul Milea. Admiterea sa printre comunistii cu carnet nu s-a facut insa automat.

Au urmat procedurile standard ale birocratiei de partid: verificarea rudelor si prietenilor viitorului membru, sedintele cu prelucrari si dari de seama ale candidatului, redactarea la foc automat de autobiografii pentru cei de la Cadre si referintele date de ofiterii care l-au cunoscut. Pentru acestia din urma, camaradul Milea trecea drept „unul dintre cei mai pregatiti”, un om plin de „vointa de a realiza lucruri cat mai bune”, dar si un „arogant” sau un personaj care avea de „lichidat mai multe lipsuri”.

La toate acestea, pe 20 iulie 1955, candidatul Vasile Milea adauga la dosar si dovada suprema a profundei sale antipatii fata de clasele exploatatoare. Antipatie dezvoltata, marturisea viitorul general, in adolescenta, cand muncea cu familia la lemne, in slujba unui mosier: „In timpul cat am lucrat cu familia mea la lemne la acest mosier am vazut o serie de escrocherii pe care le facea cu muncitorii. Acest lucru m-a facut sa-l urasc si mai mult”.

De altfel, asa cum rezulta din propriile declaratii din dosar, unele rude ale generalului (r) Milea au continuat, si dupa sosirea comunistilor, sa-si castige existenta ca muncitori forestieri. Ulterior, dupa aproape doi ani de „probe”, pe 20 septembrie ‘57, Vasile Milea a devenit membru cu „drepturi depline” al PMR.

Paguba de 700.000 de lei

EXCLUDEREA. Respectarea disciplinei de partid nu a fost insa usoara. Pe 30 iulie 1958, la mai putin de un an de la debutul efectiv in PMR, ofiterul Milea, devenit intre timp locotenent-colonel, era exclus. Cu cateva luni mai devreme, Controlul Financiar Intern (CFI) descoperise o paguba de peste 700.000 de lei, iar Milea a fost destituit din fruntea Diviziei 9 Mecanizata „Marasesti”. I se imputau lipsuri in parcul auto, la carburanti, depasirea normelor de kilometri, o butelie de aragaz, dar si ca si-a obligat subordonatii sa fure de pe santiere.

In replica, intr-o declaratie din decembrie ‘58, ofiterul se apara aratand ca a actionat astfel, „conviins fiind ca toate acestea ajuta la ridicarea nivelului de pregatire de lupta al unitatilor”.

„Mai, ceferistule!”

Acuzele aduse pentru retragerea carnetului de partid: furt, batai, injuraturi si desconsiderarea activitatilor politice. Iata cateva dintre faptele incriminate in hotararea de excludere, publicata in iulie 1958: „(Milea) a fortat (...) pe comandantii de unitati sa fure materiale de pe diferite santiere ale sectorului socialist”, „a luat una butelie aragaz (...) si nu a platit-o”, „in relatiile cu ofiterii - loviri, jigniri - a facut ca acestia sa se indeparteze de el si sa aibe frica”, „nu a participat regulat la adunarile de partid” si a „desconsiderat activitatea sectiei politice”.

Vizavi de caracterul vulcanic al viitorului sef al Armatei din anii ‘80, emblematica e marturia capitanului Constantin Iancu: „(...) tov. Lt. col. Milea Vasile lovea militari, ii injura si ii jignea prin cuvinte ca boule, magarule, du-te dracului si acestea chiar dupa ce a fost primit membru de Partid”. A capitanului Constantin Baciu: „De ofiteri nu a fost iubit pentru ca nu a stiut sa se poarte cu acestia (...) dimpotriva, a desconsiderat pe multi si nu a tinut cont de capacitatea lor, zicandu-le uneori „mai, academicianule, ceferistule” etc.”.

Dar si a capitanului Ioan Nicu-lescu, de la Cernavoda: „Cand se auzea ca vine tov. Lt. col. Milea Vasile in unitate majoritatea ofiterilor si a restului de militari traiau unele momente de teama”.

„Bun si framantat tovaras”

REVENIREA. Cazut in dizgratia partidului, acuzat si de ofiteri, dar si de inspectorii CFI, Vasile Milea a urmarit constant sa redevina membru de partid. O demonstreaza autocriticile, facute conform procedurilor, si eforturile de „lichidare a lipsurilor dovedite”.
In cele din urma, a reusit. Pe 6 octombrie 1960, o hotarare a Comisiei de Partid de pe langa Directia Superioara Politica a Armatei hotara „ridicarea sanctiunii (...) si reincadrarea lui (Vasile Milea) in randurile membrilor de partid, fara sa i se recunoasca vechimea in partid avuta anterior”.

Printre argumentele Comisiei s-a numarat si faptul ca, „lt. col. Milea, in perioada care a trecut de la excluderea din partid, a dovedit ca este un tovaras care a fost framantat de situatia sa din partid”.

22 DECEMBRIE '89

O moarte controversata

Generalul Vasile Milea s-a nascut pe 1 ianuarie 1927, in Leresti (Arges). In 1949 a absolvit Scoala de ofiteri de infanterie, cu calificativul „bine”, iar in ‘52 - Facultatea de Tancuri, cu „foarte bine”. Apoi, a avansat rapid: in 1964, la 37 de ani, era general-maior, general-locotenent in ‘69 si sef al Marelui Stat Major in 1980. Pe 16 decembrie 1985, cu patru ani inaintea momentului „Timisoara”, Milea a fost numit ministru al apararii.

A fost acuzat de reprimarea Revolutiei, iar Ceausescu l-a etichetat drept „tradator”. Dosarul mortii lui Vasile Milea a fost redeschis in 2004, iar in mai 2005 trupul sau a fost deshumat de procurori. Intr-un interviu din „Jurnalul National”, sotia acestuia, Nicoleta Milea, respingea ipoteza sinuciderii. Ea a invocat si un ultim telefon dat de fostul ministru, in dimineata de 22 decembrie ‘89, cand ar fi auzit zgomote produse de lovituri, respiratia grea a generalului si o impuscatura.

17 gloante la Revolutie, 18 ani de uitare

Familia unui revolutionar clujean este nevoita sa suporte costurile tratamentului lunar, care se ridica si pina la 4.000 de lei, in ciuda gratuitatii prevazute de lege.

Ciuruit de gloante in 24 decembrie 1989, clujeanul Mircea Emilian Rusu se zbate in prezent intre viata si moarte pe patul unui spital din Cluj-Napoca, unde medicii i-au mai dat cel mult trei luni de viata. Dupa 18 ani de chinuri, in care clujeanul a suferit peste 30 de interventii chirurgicale pentru refacerea picioarelor care au fost atinse de 17 gloante trase de o arma automata, lasindu-l fara masa osoasa in zona membrelor inferioare, Mircea Rusu nu mai are putere nici macar sa scrie pe o foaie de hirtie cum s-a intimplat tragedia care i-a schimbat viata.

Mircea Emilian a fost impuscat in seara zilei de 24 decembrie 1989, in Piata Cipariu din Cluj-Napoca, in timp ce se afla in masina personala si se indrepta catre Trustul de Constructii, unde era student stagiar. Avea atunci 30 de ani si era absolvent al Facultatii de Constructii Civile si Industriale. „A fost ciuruit - 17 gloante i-au strapuns ambele picioare, de la briu in jos. Unele gloante au trecut prin carne, altele i-au zdrobit osul. Toate oasele picioarelor i-au fost distruse complet. Picioarele lui i-au fost rana vie“, isi aminteste tatal sau, Vasile Rusu, acum in virsta de 78 de ani.

Ranitul a fost internat de urgenta in cadrul Spitalului Militar din Cluj-Napoca, unde, conform unei adeverinte eliberate de spital, la externare i-a fost recomandat un tratament de specialitate in cadrul unui spital de profil ortopedic. „Mi-au spus ca nu mai au ce sa-i faca. Daca nu il duc undeva in strainatate, moare“, isi aminteste tatal lui. Cu eforturi, acesta a reusit ca in februarie 1990 sa-l interneze in Clinica de Chirurgie a Ludwig Maximilians Universität München. Aici a fost tratat pentru pseudoartroza defectuoasa infectata extinsa, timp de trei ani si jumatate, prin intermediul unor proceduri speciale care puteau fi realizate doar la München. „Ii taia din spate si ii reconstruia picioarele. Am apelat la Serviciul de Ajutorare Maltez, la Crucea Rosie din Germania. Din Romania nu m-a ajutat nimeni cu nimic, nici macar cu un ac“, isi aminteste tatal sau, care este de profesie arhitect proiectant.

Aflat in Germania, a fost ajutat si de reprezentantii parohiei München, unde a fost angajat drept instalator, iar sotia sa, bucatareasa. Banii pe care ii primeau drept salarii erau virati direct in contul spitalului unde era internat fiul sau. „Parohul de München, al landului Bavaria, insotit de mai multi preoti, a intrat in spitalul de chirurgie din München si a trecut de la un pat la altul. Mircea era inchis intr-o capsula, ca intr-un computer, de plastic. I se vedeau toate ranile. Acestea nu au fost inchise complet timp de jumatate de an. Toate erau rani deschise. Vazindu-l acolo, a ramas surprins. Parohul de München nici nu stia de Romania, a intrebat unde e Romania“, spune Vasile Rusu. Ajutorul financiar prin intermediul bisericii a continuat, iar cazul sau a fost prezentat enoriasilor, toate donatiile fiind trimise direct spitalului pentru a suporta costurile operatiilor. „Timp de trei ani si jumatate a fost internat in Germania. Am facut 108 drumuri la volanul masinii din Romania pina in Germania in timpul asta. Dupa venirea in Romania, mergea la control in fiecare luna, timp de peste un an“, afirma Vasile Rusu.

La intoarcerea in tara din clinica din Germania, ranile pareau a fi vindecate, dar Mircea nu a mai putut sa lucreze. Treptat, starea sa s-a deteriorat. Din cauza anesteziilor repetate, a slabiciunii, noi infectii s-au generalizat, iar ultimul diagnostic stabilit este scleroza laterala amiotrofica, sindrom bulbar, traheostoma si ventilatie mecanica. „A avut 108 kg, un om puternic, va arat fotografiile lui din zilele bune. A ajuns ca nu mai putea ridica o galeata de apa dupa citiva ani. Treptat, nu a mai putut ridica galeata goala, nu a mai putut-o prinde de toarta, abia isi misca miinile, abia scrie la calculator. A ajuns sa paralizeze, nu s-a mai putut misca treptat. Vorbea tot mai greu, pina prin 2002- 2003, cind a ajuns sa vorbeasca atit de greu ca nici noi parintii nu il mai intelegeam, pina cind a amutit de tot. Boala a lucrat, l-a macinat de tot“, povesteste tatal revolutionarului. Acum l-a adus din nou pe patul de spital.

Vasile Rusu este nevoit sa vada cum fiul sau

se stinge, in ciuda eforturilor pe care

le-a facut in ultimii 18 ani
In cei 18 ani de la Revolutie, parintii clujeanului Mircea Rusu s-au luptat sa il tina in viata si nu au scutit nici un efort. Fara sa primeasca nici un fel de ajutor din partea statului roman. Tot echipamentul medical care il ajuta sa respire, care il tine in viata, a fost cumparat de ei. „In jur de 30.000 de euro am platit pentru toate aparatele de respirat, de expirat, de aspirat secretiile, sint cinci aparate in total. Acasa i-am cumparat pat cu telecomanda, masa speciala, toate medicamentele de care a avut nevoie“, spune Vasile Rusu. Pentru a face rost de acesti bani, batrinul a vindut garsoniera fiului sau si casa pe care incepuse sa i-o construiasca. „Am fost arhitect proiectant, am avut un salariu bun, toata viata am muncit si i-am construit o casa. Am reusit sa-i construiesc o casa, pina la zidarie, am turnat placa, dar mai sus nu am mai apucat sa fac nimic. Am vindut-o, au pus acoperisul noii proprietari. Am vindut-o sa am bani pentru medicamente“, spune el.

Lunar, intretinerea fiului sau costa intre 3.000 si 4.000 de lei, bani care sint cheltuiti cea mai mare parte pe medicamente. „Fiul meu primeste pensie de revolutionar, de la inceputul anului acesta, cite 1.200 de lei pe luna. Pina anul acesta nu am primit nimic. Il intretinem din pensia mea, din pensia sotiei, pentru a-i asigura medicamentele“, spune el.

In incercarile disperate de a obtine o recunoastere a drepturilor de care dispune fiul sau, ca ranit in Revolutie, Vasile Rusu a solicitat si a primit o adeverinta din partea Guvernului Romaniei - Secretariatul de Stat pentru problemele revolutionarilor din 1989, prin care se atesta faptul ca fiul sau beneficiaza de accesul gratuit la tratamente si medicamente. Actul, eliberat in ianuarie 2007, prevede ca, daca i-au fost solicitati bani pentru acordarea asistentei medicale, i-au fost incalcate drepturile prevazute de Legea nr. 341/2004.

Vasile Rusu spune ca acest document nu a fost luat niciodata in seama de reprezentantii spitalelor. „Hirtia? Nu o ia nimeni in seama. Nu a fost spital unde sa nu o fi prezentat, nimeni nu o ia in seama. «Asta e buna la veceu», mi s-a spus, nimeni nu o respecta. Daca Ministerul Sanatatii le-ar vira banii, ar respecta-o, dar asa, nu o respecta“, spune el. Asa ca toate cheltuielile sint suportate in continuare de familie.

Acasa, camera fiului sau este goala. Peste tot sint cutii cu medicamente si aparatura medicala. O parte sint duse la spital, cu fiul sau. „Si acum respira cu aparatul lui, nu cu cel al spitalului. Mincarea din spital nu o poate consuma, mincare ii trimit de acasa, nu consuma nimic de acolo, pina si betadina si serul le-am cumparat“, spune Vasile Rusu. „Clorura de sodiu, betadina, cutii intregi, le-am cumparat pe banii nostri. Acum am reusit de-am scapat cu 370 de lei. E mult, sa nu credeti ca e putin. Astea sint medicamentele pe o perioada scurta“, spune resemnat Vasile Rusu.

*
Medicamente cu bani de acasa

Chiar daca Mircea Emilian este internat la Spitalul de Boli Infectioase din Cluj, parintii sai spun ca tot ei trebuie sa plateasca pentru medicamente si toate cele trebuincioase. Fapt confirmat si scuzat de reprezentantii institutiei medicale prin lipsa banilor. „Oricare spital din tara are fondul de cheltuieli. Iar medicii stabilesc care este esentialul de medicamente, pentru fiecare bolnav in parte. Avem fonduri pentru medicamentele esentiale. As putea spune ca ne-ar trebui un fond dublu fata de cit avem acum, dar bunul-simt nu ma lasa. Si ministerul are un buget al sau. Pentru fiecare pacient, medicamentele esentiale le stabileste medicul sau. Fondurile sint limitate oriunde in lume. Stiti cum se spune: sanatatea nu are pret, dar are buget“, a declarat prof. univ. dr. Dumitru Cirstina, purtatorul de cuvint al Spitalului de Boli Infectioase din Cluj. Potrivit acestuia, exista situatii in care bolnavul este sfatuit sa cumpere si alte medicamente pe care spitalul nu le are, iar daca acesta doreste, le cumpara.

Desertul A2

Singura autostrada din Romania proiectata la standarde europene din cele doua existente in intreaga tara arata, la patru ani de la inaugurarea primului tronson, ca un drum pustiu: fara benzinarii, restaurante sau alte spatii de servicii nelipsite pe soselele din Uniunea Europeana. Soferii, si mai ales cei straini, risca sa faca pana prostului pe Autostrada Soarelui daca au uitat sa alimenteze in oras. Aceasta in ciuda faptului ca, inca de acum trei ani, investitorii
si-au manifestat interesul de a deschide statii de benzina, avand in vedere traficul impresionant care, potrivit estimarilor, va creste in urmatorii ani la 15.000 de autoturisme pe zi.



Autoritatile din transporturi evita sa vorbeasca despre jocurile de putere din spatele acestei anomalii, insa dau de inteles ca tensiunile care au blocat atat mai multe proiecte de autostrada, cum ar fi cea Bucuresti - Brasov, cat si constructia de utilitati pe Bucuresti - Constanta (autostrada A2), ar fi de natura politica.
Oficialii Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNADNR) sustin ca lipsa benzinariilor si a spatiilor de servicii de pe A2 este rezultatul faptului ca, pana acum, pur si simplu nu s-a avut in vedere acest lucru. Cel putin pana in 2007 nu a existat nici macar un proiect viabil care sa faca posibila construirea utilitatilor. "S-a intarziat pentru ca, cum sa va spun, pana acum nu s-a avut in vedere dorinta aceasta de concesionare. S-a vorbit de o intretinere multianuala, se discuta sa dam unor firme pe o perioada de 3 - 5 ani sa faca o intretinere a autostrazii. In acest context nu s-a mai vorbit despre concesionare, iar concesionarul are nevoie de cadastru, ca ii trebuie ca sa obtina autorizatii de constructii pentru statiile PECO", afirma Cristian Duica, director general adjunct intretinere si administrare CNADNR. Pe de alta parte, reprezentantii Ministerului Transporturilor afirma ca fostul ministru, Gheorghe Dobre - care a preluat mandatul in 2005, la "pachet" cu primii 100 de kilometri de autostrada, proaspat inaugurati - a respins ideea de parteneriat public - privat, adica de concesiune a autostrazii. Lipsa benzinariilor ar fi doar "varful icebergului" unor dezbateri tensionate asupra oportunitatii introducerii managementului privat pentru asigurarea de servicii pe autostrazi si chiar a constructiei acestora in regim de parteneriat public - privat. Potrivit unor surse, Dobre chiar s-ar fi exprimat ca nu accepta asemenea "smecherii". In acelasi timp, fostul ministru a reziliat intelegerile de parteneriat pentru constructia autostrazii Bucuresti - Brasov, semnate de precedentul guvern cu firmele Strabag, Vinci, Ashtrom Roichmann, lucru care le-a determinat pe acestea sa ameninte ca vor da statul in judecata, pe motiv ca bagasera milioane de euro in lucrari premergatoare. Democratul si-a explicat, la momentul respectiv, decizia, prin faptul ca parteneriatul public-privat (PPP) nu permitea concurenta, deoarece prevederile din legislatie nu le respectau pe cele din legislatia europeana.


"Trauma" lui Dobre
Legislatia pe care au fost facute parteneriatele reziliate de Dobre a fost modificata in 2005, pentru a fi armonizata cu cea europeana, care cere transparenta totala in procedurile de achizitie publica, insa ministrul democrat a evitat, in continuare, sa lucreze pe formule de PPP. Astfel, nu s-a mai gasit, in timpul mandatului sau, nici o varianta viabila de a asigura servicii pe autostrada. "Doi ani de zile nu s-a intamplat foarte mult in acest domeniu pentru ca domnul ministru Dobre nu a dorit sa faca licitatii si proiecte in PPP considerand ca nu e o procedura convenabila", spune Septimiu Buzasu, secretar de stat in Ministerul Transporturilor si fost director in cadrul CNADNR. Acesta a mai aratat ca incercarile lui Dobre de a asigura o intretinere multianuala nu au avut succes pentru ca, fiind vorba de o perioada foarte scurta de timp, nu a fost foarte atractiv pentru investitori. Majoritatea companiilor petroliere interesate sa faca benzinarii pe autostrada au aratat ca nu au timp nici macar sa isi amortizeze investitia si atunci prefera sa nu investeasca. "Pe A2, fiind pe coridorul IV (n.r. - paneuropean) si avand doar un sector mic la acel moment - pana la Drajna - s-a incercat acea intretinere multianuala care a esuat - au fost trei incercari de a face licitatii - la primele doua a fost deficit de procedura, la a treia nu s-a prezentat nimeni sau s-a prezentat o singura firma - a fost un fiasco total. Dobre a fost extrem de temator, nu a vrut sa-si asume nici o decizie. A spus, ca atata vreme cat va fi ministru nu va exista PPP", a adaugat Buzasu. La randul sau, Dobre a reactionat iritat la problema autostrazilor. "Daca eu acum un an si jumatate am intampinat piedici, in timpul asta nu s-au despiedicat? Au ramas impiedicate? Ati auzit de un ministru care concesioneaza el? E vorba de Companie... Ce legatura are Ministerul? Un fost ministru a tot povestit care sunt problemele la momentul respectiv. Si cu autostrada, ce se intampla n-a interesat pe nimeni la acel moment. De fapt acuma vad ca nu mai intereseaza pe nimeni, vorbeste doar Compania cand e zapada. Iar cand eram ministru toata lumea: ministrul n-a facut. Aveti Compania la dispozitie, intrebati-i pe ei!", ne-a declarat Dobre.



Incurcaturi juridice
La aceste balbaieli s-au adaugat si problemele juridice cu spatiile aferente serviciilor, care au fost cumparate de stat, dar care nu au nici pana la ora actuala cadastru si intabulare.
Referitor la problema blocarii proiectelor de constructie a utilitatilor, actualul ministru al Transporturilor, Ludovic Orban afirma ca a fost vorba de o situatie ambigua in ce priveste proprietatea si legislatia. "Practic, Compania nu este proprietara terenului, terenul este al statului si CNADNR este concesionar si ei nu aveau posibilitatea legala sa subconcesioneze. Atunci am decis sa derulam procedura cu Ministerul Transporturilor si Compania", ne-a declarat ministrul. Orban a adaugat ca intarzierea a fost si o chestiune de decizie politica: "La urma urmei - daca se ia o decizie politica se face caietul de sarcini sa demareze licitatia". In 2006, al doilea ministru al Transporturilor din defuncta Alianta DA, Radu Berceanu, a revenit cu ideea concesiunii serviciilor, insa nu a mai avut timp s-o puna in practica. Oficialii ministerului spun ca, pana in luna iunie 2007, nu a existat nici o hartie oficiala care sa spuna ca se vor face concesiuni sau cum se va face intretinerea si operarea pe cele doua tronsoane de autostrada existente, asta in principal din cauza problemelor de deficit bugetar. Proiectele care nu aveau finantare nu aveau o viziune cum sa fie finantate, concesiunea fiind o forma de finantare in afara bugetului, daca includem la aceasta categorie inclusiv imprumuturile externe.
Banul public la ban privat trage
Intr-un final, dupa mai multe incercari si erori succesive, autoritatile au decis ca tot banul privat este solutia pentru arterele principale ale infrastructurii rutiere si au deschis portile catre parteneriatul public - privat.
Daca, intr-o prima faza, ministrul Orban si CNADNR anuntau concesionarea Autostrazii Soarelui, la pachet cu utilitatile, ulterior au decis sa "rupa" licitatia pentru benzinarii si servicii, pentru ca lucrurile sa mearga mai repede urmand ca, dupa concesionarea autostrazii, investitorul castigator sa preia si contractele de utilitati. Acesta ar urma sa asigure intretinerea si supravegherea A2 vreme de 29 de ani - pe toata durata contractului - si sa aiba incasari de la furnizorii de utilitati, respectiv sumele stabilite de acestia cu MT, dar si de la stat - sub forma unor plati de disponibilitate pentru serviciile asigurate. "Am luat decizia ca pentru statiile de carburanti sa facem licitatie separata - prima data ne-am gandit la o forma de inchiriere care merge foarte repede - nu se poate inchiriere pentru ca benzinarii nu pot obtine o autorizatie de constructie pe baza unui asemenea contract. Nu putem vinde spatiile pentru ca sunt spatiu public. Atunci singura varianta e tot concesionarea, care se poate face pe Ordinul 34 sau pe concesionare de bunuri, in cazul careia procedura se simplifica", ne-a declarat secretarul de stat Septimiu Buzasu (foto). Licitatia ar urma sa aiba loc cel mai tarziu in martie 2008, iar benzinariile amplasate din 25 in 25 de kilometri alternativ, pe ambele sensuri de mers. Pana la acel moment, ar urma sa fie rezolvata si problema intabularii.
Ministerul Transporturilor a renuntat la ideea initiala de a pune taxa pe A2, aceasta fiind construita din bani publici si din bani europeni. Totusi, reprezentantii ministerului au aratat ca nu pot garanta faptul ca taxa nu va fi introdusa odata cu o eventuala schimbare a legislatiei.
Regulile jocului, schimbate din mers
Potrivit Ministerului Transporturilor, in iunie 2007 s-a aprobat un memorandum in sedinta de Guvern prin care se promoveaza 15 proiecte in regim de concesionare care vizeaza atat cele doua autostrazi existente - A1 si A2, dar si constructia de noi autostrazi, care nu aveau finantarea asigurata - nici din fonduri europene, nici din bugetul de stat si nici alte surse de finantare (credite sau fonduri europene). Cel mai probabil, soferii vor plati taxe pe autostrazile construite in parteneriat public- privat, in cazul carora investitorul va asigura finantarea lucrarilor. De exemplu, pe Bucuresti - Brasov a fost aprobat studiul de fundamentare pe formula de concesionare, prin ordin de ministru. "Suntem in procedura de concesionare pe formula de dialog competitiv cu termen de depunere a ofertelor pe 15 ianuarie 2008. Dialog competitiv inseamna ca acolo unde achizitorul (n.r. - Ministerul Transporturilor) nu are experienta suficienta si nu poate defini in termeni foarte exacti serviciul sau lucrarea pe care o doreste se merge pe o varianta in care exista un dialog cu ofertantii care ajung in finala, astfel incat permanent oferta e imbunatatita", ne-a declarat Septimiu Buzasu, secretar de stat in MT.
La coada UE
Cu mai putin de 250 de kilometri de autostrada construiti, Romania se afla pe penultimul loc in Uniunea Europeana, dupa Bulgaria, care are 323 de kilometri de autostrada, la o suprafata de doua ori mai mica. In topul european al autostrazilor, mai prost decat noi stau tari precum Bosnia si Albania - care nu sunt inca in UE sau Letonia. In cei 17 ani care au trecut de la Revolutie, autoritatile nu au reusit sa dea in folosinta decat circa 150 de kilometri de autostrada. La instalarea la guvernare, Alianta DA a promis 520 de kilometri de autostrada pana in 2008, promisiune din care, pana in momentul de fata, au "onorat" mai putin de 90 de kilometri.

Natalia Morar, jurnalista care a infuriat Kremlinul

Numele Nataliei Morar, redactor al unui saptamanal moscovit independent, a facut ocolul lumii dupa ce, la sfarsitul saptamanii trecut, jurnalista nu a mai fost lasata sa intre in Rusia. Decizia autoritatilor din aceasta tara, comunicata la frontiera de catre FSB (urmasul temutului KGB), a fost pusa in legatura cu articolele critice la adresa Kremlinului si a presedintelui Vladimir Putin scrise de Natalia Morar si publicate de revista rusa "New Times". Investigatiile Nataliei Morar au scos la iveala o operatiuneuriasa de spalare de bani in care, acuza aceasta, ar fi fost implicati demnitari apropiati presedintelui Putin si conducatori ai serviciilor secrete rusesti.


Natalia Morar, nascuta la Chisinau, are cetatenie moldoveneasca si a absolvit la Moscova Facultatea de Sociologie, avand o vechime in presa de doar o jumatate de an. Ea a acceptat sa acorde "Romaniei libere" un interviu in care vorbeste despre investigatiile sale si felul in care a fost tratata de autoritatile moscovite. In ciuda varstei fragede, Natalia Morar are deja un CV impresionant in tabara opozitiei din Rusia: a lucrat atat pentru Mihail Hodorkovsky, oligarhul arestat pentru evaziune fiscala, cat si pentru liderul partidului de opozitie "Cealalta Rusie", fostul campion mondial de sah Gari Kasparov.



Jurnalista Natalia Morar, o basarabeanca de 23 de ani care lucreaza pentru un saptamanal din Rusia, a aflat duminica trecuta – pe aeroportul din Moscova, la intoarcerea dintr-o delegatie din Israel – ca nu mai are voie sa intre in aceasta tara.

Scandalul s-a transformat intr-unul international dupa ce s-a facut legatura dintre expulzare si articolele critice la adresa Kremlinului scrise de Natalia Morar. Cine este insa, in realitate, tanara ziarista despre care se spune ca si-a atras furia lui Vladimir Putin si a serviciilor secrete rusesti? "Romania libera" a realizat un interviu cu ziarista basarabeanca, in care aceasta vorbeste despre investigatiile ei si despre felul in care a fost tratata de autoritatile de la Moscova.

» Ce s-a intamplat exact duminica trecuta, atunci cand nu ti s-a mai permis accesul in Rusia?
— Natalia Morar: Eu ma intorceam in tara cu un grup mare de ziaristi. La punctul de control de pe aeroport, au venit cei de la politia de frontiera si mi-au spus ca nu am voie sa intru pe teritoriul Rusiei. Am intrebat: "Cine nu-mi da voie sa intru in Rusia?". Ei mi-au spus ca aparatul central al serviciului FSB (n.r. – Serviciul de securitate al Rusiei, urmasul KGB-ului). Eu am inceput sa intreb, din tot grupul cu care eram, doar eu aveam probleme. Toti au trecut mai departe. Apoi, mi s-a spus ca au primit o hartie de la aparatul central al FSB in care scria ca Natalia Morar nu are voie sa intre in Rusia. Eu nu am vazut insa acest document. Nu l-a vazut nimeni, nici avocatii nostri care s-au ocupat de caz ulterior, nici organizatiile care au protestat fata de ce mi s-a intamplat.

» De fapt, in baza caror acte stateai pe teritoriul Rusiei? Tu esti cetatean moldovean…
— Eu am pasaport moldovenesc si am documentele depuse pentru a obtine cetatenia rusa, lucru care ar trebui sa se intample in aprilie 2008. In acest moment, am permis de munca pe teritoriul Rusiei, permis pe care-l prelungesc in fiecare an; urmatoarea data era iulie anul viitor. Deci nu aveam probleme din acest punct de vedere…

» In Rusia, un serviciu de securitate poate interzice accesul unui cetatean pe teritoriul rusesc?
— Da, aici este altfel decat la voi. Mi s-a spus explicit ca serviciul de securitate federal mi-a interzis accesul.

» Totusi, de ce crezi ca ti s-a intamplat acest lucru?
— Eu sunt convinsa ca problema este legata de ultimele mele articole publicate in revista "New Times". Ultimul dintre ele s-a chemat "Banii negri ai Kremlinului", in care vorbeam despre cum a fost finantata campania electorala a presedintelui rus.

» Am citit unele dintre aceste articole care au fost traduse in limba engleza. Intr-unul vorbeai despre transferul unor mari sume din Rusia in banci din Austria, despre spalare de bani.
— Da, aceea a fost o investigatie inceputa in luna mai, tradusa si preluata in ziare occidentale. Am publicat atunci si documente despre transferuri de bani in off-shore-uri. Banii erau transferati din Rusia la vreo 60 de banci din diferite tari, prin banca Raiffeisen din Austria. Este vorba despre miliarde de dolari. Eu am vrut sa demonstrez ca oameni mari, care sunt legati de presedintele Rusiei, si cu oameni din administratia prezidentiala si din serviciul federal de securitate sunt implicati intr-o afacere de spalare de bani. Ma refeream la oameni cu functii inalte, cum ar fi Igor Sechin, seful administratiei prezidentiale, Victor Ivanov, asistentul lui Vladimir Putin, sau Alexander Bortnikov, adjunctul serviciului federal de securitate, oameni care sunt legati de aceasta afacere. Era o schema complicata in care era implicata si o banca ruseasca – Diskont – si banca austriaca Raiffeisen, prin care s-a transmis cea mai mare parte a banilor. Se scoteau bani din Rusia si se puneau la adapost in off-shore-uri din alte tari.

» Ai scris si despre implicarea bancii Raiffeisen in aceasta afacere. Pe ce te bazezi?
— Eu cred ca banca aceasta a fost aleasa deoarece Vladimir Putin a trait in Germania si-i cunoaste pe cei de la Raiffeisen. Banca aceasta este una dintre primele banci care au lucrat in Rusia. Noi credem ca este o legatura personala intre Raiffeisen si Putin.

Zavoranu a vandut 200 de papusi in 3 zile

Controversata păpuşă a Oanei Zăvoranu se bucură de un succes neaşteptat. În doar 3 zile, pe site-ul vedetei au fost comandate peste 200 de exemplare, din stocul de 500 de jucării. Actriţa intenţionează să lanseze şi alte variante ale păpuşii, cu haine diferite. În primul rând, Oana îşi doreşte ca păpuşa să beneficieze de alte încălţări, preferabil cizme cu tocuri

Acuzată de unii că suferă de narcisism, pentru că şi-a creat o păpuşă după chipul său, Oana Zăvoranu şi-a mai asigurat încă un succes pe plan profesional. Jucăria se vinde ca pâinea caldă, iar vedeta este asaltată pe stradă de fanii care o întreabă insistent de unde şi-o pot procura pe Oana, în miniatură.

“Nici măcar eu, care am avut atât de multă încredere în acest proiect, nu m-am aşteptat la o asemenea reacţie din partea publicului. În primele două minute de când s-a lansat site-ul meu au fost comandate 20 de exemplare”, a declarat vedeta, pentru Click!.

În următoarele trei zile, site-ul său a fost bombardat de alţi două sute de fani care au solicitat jucăria. Acesta este şi motivul pentru care soţia lui Pepe s-a gândit să schimbe modalitatea de plată: “M-am gândit că nu toată lumea are card, aşa că acum se poate plăti şi prin mandat poştal”, ne-a mai spus Oana.

În două minute s-au comandat 20 de exemplare

Pentru că întotdeauna este loc de mai bine, vedeta are şi o nemulţumire în ceea ce priveşte jucăria. “Sunt foarte încântată de rezultat. Numai că, din cauză că timpul ne-a cam presat, am fost nevoiţi să o încălţăm cu balerini, care pe mine nu prea mă reprezintă. Aşa că, în mod obligatoriu, următoarea colecţie de păpuşi va beneficia de pantofi sau cizme cu tocuri, aşa cum port eu, de obicei”, ne-a mai mărturisit actriţa.

Lansarea oficială a jucăriei va fi pe data de 23 decembrie, în Bucureşti şi, cel mai probabil, Oana va purta exact aceeaşi vestimentaţie ca şi păpuşa: tricou scurt, inscripţionat cu chipul lui Marty, motanul ei, jeanşi trei sferturi şi accesorii de argint, identice.

O va expune şi într-un magazin de jucării

Momentan, jucăria se poate comanda pe site-ul www.oana-zavoranu.ro, însă vedeta se află în negocieri avansate şi cu un magazin din Capitală, în vederea comercializării păpuşii. Preţul va fi tot de 180 de lei.

Alexandru Erbasu se insoara

In ultima vreme, mezinul familiei Erbasu s-a apucat serios de afaceri si lucreaza cot la cot cu fratele sau. Alexandru a recunoscut la DD TV, la Antena 3, ca s-a cumintit si ca nu mai iese deloc prin cluburi. Alaturi de Cristi si mama sa este ocupat cu afacerile. Dimineata merge la hotelul pe care familia sa il detine, iar dupa-amiaza se ocupa de firma de constructii. Este, intr-adevar, un barbat aratos, constient de atuurile sale si de aici si succesul nebun la doamnele tinere sau trecute de prima tinerete. Insa, juna Elena, din Craiova, i-a sucit total mintile, din moment ce o vrea de nevasta. Prieteni de-ai lui sustin ca amorezul s-a dus la parintii ei si a petit-o, asa cum cere traditia. Iubita i-a raspuns da pe loc, mai ales ca este incintata ca unul dintre cei mai rivniti barbati din România ii face curte.

Alex isi doreste doi copii

Erbasu Jr. isi doreste nici mai mult nici mai putin decit doi copii cu aleasa inimii sale. Ar vrea, daca se poate, sa fie un baiat si o fetita, ca sa nu se mai chinuie dupa aceea. Este interesant ca unul dintre cei mai rebeli Don Juan din showbiz a hotarit sa devina om serios si sa se aseze la casa lui. Probabil nu mai vrea sa fie subiect de presa si crede ca la cei 30 de ani pe care i-a implinit de curind, e timpul sa se maturizeze si sa demonstreze ca are calitati de businessman. Nunta se gindeste s-o faca la Palatul Bragadiru, alaturi de familie si prieteni. Evenimentul este programat in vara anului viitor si va fi una dintre cele mai asteptate manifestari de gen. E lesne de imaginat ce vor simti domnisoarele care si l-au dorit ca barbat si l-au pierdut acum. Dar ce sa-i faci daca omul s-a indragostit lulea? Alex are si gust de a se imbraca, laudindu-se cu cele mai de firma toale. Se imbraca de la Diesel, Dolce & Gabbana, Armani si da zeci de mii de euro pe toale. Viitoarea sa sotie are si ea un gust desavirsit in a-si alege toaletele, chiar daca nu are banii viitorului ei sot.

A cunoscut-o intr-un club, prin niste prieteni

Pe Elena a cunoscut-o intr-un club, prin niste prieteni comuni, si s-a indragostit pe loc de ea. I-a aflat numarul de telefon, a sunat-o, iar acum sint impreuna si se iubesc. Prietenii lui Alexandru Erbasu sustin ca acesta se va ocupa intr-adevar serios de afaceri. Elenei i-a facut deja cadou un inel cu briliante si doreste sa se mute cu ea intr-o casa noua. In momentul de fata, isi amenajeaza locuinta mult visata, ca sa poata locui cu femeia din viata sa. La nunta vrea sa invite cele mai in voga formatii sa-i cinte.

Au iesit zanele din spital!

'Pazea lume, ies zanele din spital!'. Asa strigau oamenii ieri seara in jurul Maternitatii 'Panait Sarbu'. La ora 20.00, isteria a luat sfarsit. Dupa o diversiune ca-n filme creata de Banica jr, alias Ciupanezu′, care a vrut sa pacaleasca presa demarand in tromba cu inca trei jeep-uri pe urme, Andreea a iesit din spital tinand-o in brate pe Ana Violeta.

Dupa cinci zile de la nastere, Andreea a fost externata aseara, impreuna cu fiica sa. Cele doua au parasit maternitatea in jurul orei 20.00, cu destinatia vila din Tei, resedinta cuplului Marin- Banica jr. Spre disperarea jurnalistilor care sperau sa prinda o fotografie cu cele doua, Stefan Banica jr a reusit sa creeze o diversiune, pacalind presa. Libertatea insa a fost pe faza si n-a 'muscat' din momeala Ciupanezului.

I-a pus mami cercelusi!

La patru zile de cand a venit pe lume, Ana Violeta are deja cercelusi. Fetitei i-au fost puse ieri dimineata micutele bijuterii din aur alb, gaurile in urechi fiind facute de cadre medicale din Spitalul 'Panait Sarbu'.

Bunica i-a cumparat scutece nepotelei

De la liniste totala, la agitatie generala. Asa a fost ieri in fata resedintei cuplului Andreea Marin - Banica jr. La ora 15.00, mama lui Stefan a iesit din imobil cu doua pungi cu scutece. S-a urcat intr-o Dacie si a plecat.

Sora lui Britney Spears, însărcinată. La doar 16 ani

Sentimentul maternităţii împlineşte o femeie, atunci când se întâmplă la vârsta potrivită. Pentru sora mai mică a lui Britney Spears, Jamie Lynn, sarcina a venit pe nepregătite. Blonda, în vârstă de 16 ani, a rămas şocată când a auzit că ea şi iubitul ei de foarte mult timp, Casey Aldridge, vor deveni părinţi.

Minunea a fost confirmată de viitoarea mamă, dar şi de producătorii showului ei de televiziune, „Zoey 101”. „O respectăm pe Jamie că îşi asumă responsabilitatea sarcinii. Este o chestiune delicată şi personală şi ne dăm seama că este o situaţie dificilă pentru ea şi pentru familia ei. Însă cel mai important lucru este ca Jamie Lynn să fie bine”, au spus producătorii.

Vestea s-a răspândit repede, atât în familia Spears, cât şi în cea a lui Casey. Viitoarele bunici Lynne Spears şi Joyce Aldridge sunt la curent cu sarcina de 12 săptămâni a tinerei. Însă cea care nu realizează încă gravitatea problemei este chiar sora lui Britney, care încă mai crede că trăieşte un vis, relatează People. „A fost un şoc şi pentru mine şi pentru iubitul meu. Nu mi-aş fi închipuit niciodată că vom ajunge aici atât de repede”, a declarat eroina poveştii.

Uşor stânjenită de starea de fapt a lucrurilor, mama lui Jamie a afirmat: „Nu-mi vine să cred că fetiţa mea e însărcinată. Ea mereu a fost cu picioarele pe pământ şi foarte ascultătoare”.

Ce părere are Brit despre isprava surorii ei mai mici? Spears este şi ea surprinsă, mai ales că a aflat printre ultimii noutatea. Cunoscându-şi foarte bine sora, cântăreaţa pop a ţinut să precizeze: „Vestea asta o să o doboare la început, însă spre final cred că va reuşi să ia ce e bun din realitate”.

Fetele de la Heaven produc 15.000 de euro, de Revelion

Desi multi „specialisti“ le cantau prohodul dupa despartirea de Radu Groza, fetele de la Heaven nu duc lipsa de spectacole. Din contra, in aceasta perioada, agenda lor este plina, desi artistele si-au crescut „tariful“, ajungand la 1.200 de euro pe show. In noaptea de Revelion, fetele vor avea nu mai putin de sapte spectacole, toate pe Valea Prahovei. Practic, ele vor canta, incepand cu data
de 23, cu mici
exceptii, in fiecare seara, in diverse locatii. Conform unor surse demne de incredere, ele vor castiga cu aceasta ocazie in jur de 15.000 de euro. In alta ordine de idei, Adina a fost zarita conducand Audi-ul sau, luat pe firma
lui Groza, dar achitat din banii ei, semn ca impresarul a trecut peste animozitatile despartirii. Artistele doresc sa se detaseze de scandalul in care au fost implicate, si sa se vorbeasca despre ele prin prisma realizarilor profesionale, si nu altfel.

Cristina Spatar: "Nu imi ajung 2000 euro pe luna"

Cantareata recunoaste ca are nevoie de multi bani, pentru ca din veniturile ei isi sustine financiar si tatal



Implicata de-a lungul timpului
in relatii amoroase cu barbati foarte bine situati financiar, Cristina Spatar s-a pricopsit cu reputatia de femeie foarte cheltuitoare, fapt pe care vedeta il si recunoaste.
Cantareata a marturisit ca are nevoie intr-adevar de o suma de bani consistenta pentru traiul zilnic, insa a precizat ca nu isi goleste cardurile doar pentru lucrurile frivole, precum vestimentatia sau intretinerea cosmetica, ci si pentru a-si ajuta familia.
"Mie nu imi ajung 2.000 de euro pe luna. De mine depinde mai multa lume si dintotdeauna a fost asa", a declarat Cristina, care a subliniat ca viata
ei a fost destul de dificila inca de la o varsta frageda. Cantaretei i-a murit mama in urma cu mai multi ani, din cauza unui cancer
, in urma acestui tragic eveniment ea si sora ei, Narcisa, fiind nevoite sa se descurce mai mult singure. Potrivit informatiilor noastre, desi nu s-a aflat intotdeauna in cele mai bune relatii cu acesta, vedeta isi sustine financiar tatal de o buna perioada de timp.
Se pare ca singurul parinte al Cristinei traieste la Onesti, fiind destul de bolnav. Surse din anturajul vedetei sustin ca starea delicata a tatalui ei este, de fapt, motivul pentru care acesta a absentat de la cununia fiicei sale, de la sfarsitul lunii noiembrie.
Canta la orice nunta si botez

Una dintre metodele gasite de Cristina pentru a-si rotunji veniturile a fost si faptul ca s-a apucat sa cante si muzica populara.
Cu toate ca este supranumita regina R&B, vedeta a intuit ca folclorul e mai apreciat la petreceri, in special la nunti si botezuri, asa ca a inclus si melodii populare in repertoriul ei.
"Cant la orice nunta sau botez, unde sunt chemata, ma duc. Asta este rolul nostru, al cantaretilor, nu inteleg de ce trebuie sa facem caz pe tema asta sau sa refuzam anumite evenimente, doar pentru ca nu dau bine la presa. Asta e meseria noastra si castigam bani de pe urma ei", a spus ea.
Cantareata a recunoscut ca, de-a lungul carierei sale, a fost nevoita sa faca si compromisuri, pentru ca "asta e lumea showbizului". "Cine spune, dintre cantareti, ca nu a facut niciun compromis minte
. Stim cu totii cum stau lucrurile", a subliniat
Cristina.

Teo va fi Jerry Springer?

Anul 2008 înseamnă pentru Teo Trandafir un nou început la nivel profesional. Din ianuarie, vedeta care a avut propriul show la Romantica, un show care i-a purtat chiar numele, se pare că va prezenta la Prima TV o emisiune inspirată din celebrul format "The Jerry Springer show".

O variantă la care s-au mai gândit, în trecut, cei de la acest post, dar care la vremea respectivă a fost abandonat pentru că nu s-a găsit adaptarea potrivită şi de succes pentru ţara noastră.

Surse din cadrul televiziunii susţin că Teo, vedeta care a părăsit Pro TV şi, mai nou, va părăsi Romantica la numai câteva luni de la lansarea acestui post, a acceptat formatul "Jerry Springer", mai ales pentru că de această dată
se doreşte a fi un reality show cu impact foarte mare la public, cu tentă de scandal care să poată schimba destine. Se pare că publicul se poate aştepta chiar la divorţuri în urma acestei emisiuni…

Cadou de Craciun. Keo este proprietar de stea

Cel mai neobisnuit cadou pe care Keo l-a primit vreodata este actul de proprietate al unei stele. Cåntaretul nu este insa singurul care s-a trezit cu un dar cel putin bizar. Si alte vedete au fost cadorisite cu alte ciudatenii: de la insectare la cesti de cafea si påna la seturi de parfum si spray, toate au ajuns sub bradul vip-urilor. Si n-au reprezentat chiar cele mai bune alegeri.

Keo este convins si in ziua de astazi ca actul de proprietate pe care l-a primit este unul cat se poate de real. El si-a botezat steaua dupa propriul nume. „Anul trecut de Craciun am primit cadou o stea de la un prieten. Si nu orice stea, ci una de pe cer! Imi aduc aminte ca persoana respectiva a venit la mine si mi-a dat un act de proprietate. La inceput nu mi-am dat seama despre ce e vorba si am crezut ca este doar o gluma. Ramasesem pur si simplu socat. Cand mi-am dat seama ca totul e pe bune, am si botezat-o, Keo bineinteles“, spune artistul.

Anamaria Ferentz a primit de foarte multe ori in dar maimutoi de plus, care nu sunt tocmai pe gustul sau: „Cred ca de cel putin tre
i ori pe an primesc cadou papitoaie de plus. Nu am nimic impotriva lor si unele chiar imi plac, dar nu am ce face cu ele. Nu am copii care sa se joace cu ele si nu ar avea rost sa le colectionez, asa ca le dau cadou unor centre de plasament. Daca le pastram pe toate, pana acum, nu cred ca as mai fi avut pe unde sa calc prin casa!“.

Andreea Antonescu spune ca cel mai frumos, dar si cel mai neobisnuit cadou pe care il primeste de multi ani incoace este din partea fratelui sau. „Nu conteaza daca este ziua mea, Craciun sau orice altceva. De fiecare data vine, ma pupa si-mi spune cu bratele larg deschise: «Ti-am adus toata dragostea din lume!» Ce pot sa mai zic la un asemenea dar? Ma amuz! Sper totusi sa o faca din dragoste pentru mine, nu lipsa de timp sau altceva“, ne-a spus razand cantareata. „Pot sa fiu fericita acum pentru ca, de ceva timp, imi aduce o floare alaturi de «toata dragostea din lume» Acum multi ani, tot fratele meu mi-a adus un Mos Craciun mare din ciocolata si era prea frumos ca sa-l mananc, asa ca voiam sa-l pastrez pentru decor in casa. Numai ca a doua zi am gasit numai capul mosului pe care il am si acum. M-am certat cu toti prin casa pentru ca eram suparata ca mi-au mancat Mosul si, cand colo, el se topise pentru ca il pusesem pe o boxa calda. Au ras cu totii de mine si o fac si acum cand ne amintim de faza cu mosul de ciocolata“, ne-a declarat Andreea.

Cineva s-a gandit sa-l fericeasca pe Edi Iordanescu oferindu-i un cadou extrem de romantic de Craciun: un ingeras de ceara. Nu numai ca darul nu prea s-a potrivit cu personalitatea lui Edi, dar sportivul s-a gandit sa-l aseze langa semineu, unde „dadea bine“, dupa cate ne-a spus. „Dimineata, nu mai ramasesera din el decat picioarele!“, ne-a mai povestit Iordanescu jr.
Florin Chilian spune ca fiecare Craciun este un pic mai neobisnuit pentru el, atat timp cat pe telefonul mobil continua sa soseasca mesaje in fiecare an, de genul „Fie ca lumina sfanta sa va calauzeasca pasii“ sau „Noaptea sfanta de Craciun sa va aduca multa caldura in suflet“. „Nu-mi plac prostiile astea care se trimit la fiecare sarbatoare, Paste, Craciun sau oricare alta ocazie. Ma lasa rece si mi se par foarte teatrale si de prost gust aceste gesturi“, ne-a spus Chilian.

Julia Jianu, pasionata de fluturi in copilarie, a primit cadou un insectar: „Cumnata mea mi-a facut cadou anul trecut de Craciun un insectar de fluturi absolut superb. Ea stia de pasiunea pe care am avut-o eu in colectionarea de fluturi si mi-a adus un insectar pe care il am si acum la mama acasa. Il pastreaza pe un perete la loc de cinste si are grija de el mai ceva ca de un bibelou“.

Monica Anghel s-a pricopsit cu cesti de cafea
Monica Anghel este o norocoasa in ceea ce priveste cadourile primite, Mos Craciun stiind exact ce sa-i aduca. Cu toate acestea, cantareata a primit in anii trecuti un cadou pe cat de urat, pe atat de folositor. „Am gasit sub brad un set de cesti de cafea de la o prietena. Erau hidoase si nu mi-au placut deloc, dar le-am folosit pentru ca erau singurele din casa si trebuia sa beau cafea“, se amuza acum Monica. „In schimb, anul acesta imi doresc tare mult un BMW X3 diesel, trei inele si o blana de vizon“, continua actrita in acelasi ton.

Andreia (Trident) a primit in urma cu ceva timp un cadou mirositor, daca ii putem spune asa. „Mai demult am primit de la o prietena de-a mea un parfum care nu a fost tocmai pe gustul meu. Mirosea destul de uratel, sau cel putin nu mi-a placut mie, asa ca nu l-am folosit niciodata. Ba chiar l-am dat cadou cu prima ocazie!“, ne-a spus Andreia.

Mihai Traistariu ne-a povestit ca a primit, odata, un iepure, pe care s-a hotarat sa-l pastreze la el in apartament timp de o luna de zile. Dupa ce animalul i-a ros mobila si i-a „parfumat“ casa cu tot felul de miresme, Mihai l-a plasat catre colegul lui de scena de atunci, Dorin Topala de la Valahia. „Dupa un timp, cand l-am intrebat ce mai face iepurele, Dorin mi-a spus ca l-a mancat. Sigur ca mi-a parut rau, dar a fost tare haios cand mi-a spus asta“, isi aminteste Mihai. Apoi,Traistariu ne-a mai declarat ca primeste in fiecare an, de Craciun, multe cadouri de la fani, care ajung pe adresa fan-clubului sau. „De regula, sunt foarte mult seturi cu parfum si spray si devine cam ciudat cateodata. In fiecare an, cand vad cate un morman de sprayuri, ma gandesc ca iar am rezerve pentru tot anul. Mi se pare un cadou comod, cine il face se gandeste ca scapa repede de o grija“.

Japonezii ne propun să vorbim la telefonul mobil... cu urechea

Compania niponă NS-ELEX Co., ne propune un nou model de a vorbi la telefonul mobil, folosind microfonul pentru a capta vibraţile aerului din ureche, şi nu din jurul gurii ca şi până acum. Acest lucru nu va schimba cu nimic modul în care vorbim (pentru cei care îşi imaginau că vor trebui să înveţe să vorbească prin urechi), însă va aduce un plus în privinţa calităţii convorbirii.


Urechea noastră poate funcţiona şi ca un microfon de foarte bună calitate (ca şi în practica electronică, orice difuzor poate fi transformat în microfon), eliminând astfel nevoia unui microfon direcţionat spre gura vorbitorului, aceleaşi vibraţii rezonând şi în urechea noastră (în felul acesta ne auzim singuri cînd vorbim sau şoptim).



Acest nou difuzor/microfon numit "e-Mimi-kun" (în traducere liberă "ureche bună băiatule"...), este capabil să detecteze mişcările aerului din interiorul urechii, fiind mai sensibil decât un microfon tradiţional. Marele avantaj al acestei invenţii, constă în faptul că poate fi folosită pentru a comunica în împrejurări mai puţin ideale scopului, cum ar fi zone de şantier sau petreceri deosebit de zgomotoase, aparatul reducând nivelul zgomotului din jur de până la şase ori. El va putea fi integrat în orice telefon mobil, în schimbul vechiului cuplu difuzor/microfon, sau în sisteme handsfree wireless.


NS-ELEX Co. au propus astfel o rezolvare foarte elegantă a unei probleme cu care sunt sigur că s-a întâlnit fiecare dintre voi măcar odată în viaţă (chiar dacă nu pe şantier...), şi care poată fi integrată cu uşurinţă în telefoanele mobile obişnuite. Tot ce trebuie japonezii să facă acum, este să găsească un nume mai bun pentru această tehnologie decât "good ear boy" (traducerea în engleză). Dar mai există astfel de cazuri...vezi fostul Benq, actualul ...ştiţi voi.

Toshiba se aliază cu AMD, Samsung şi IBM pentru dezvoltarea tehnologiei de 32 de nanometri

Compania niponă Toshiba a anunţat că a realizat un parteneriat de colaborare cu IBM, urmând să se alăture unei alianţe ce are ca scop dezvoltarea tehnologiei de 32 nanometri. Alianţa, înfiinţată de IBM conţine câteva companii importante producătoare de cipuri cum ar fi, AMD, Samsung, Infineon şi evident, IBM.



Toshiba colaborează cu IBM încă din decembrie 2005 pentru cercetări legate de noile tehnologii de fabricare şi în special despre cea de 32 de nanometri, însă abia acum a decis să adere "oficial" la această organizaţie.



Scopul declarat al grupului este dezvoltarea tehnologiei de nouă generaţie: 32 de nanometri. Cele două mari avantaje ale procesului de fabricaţie pe 32 de nanometri sunt perfomanţa ridicată şi consumul redus de energie. În aceste condiţii, odată implementată această tehnologie, costurile pentru producţia unui cip ar scădea simţitor, iar plusul de performanţă va fi, de asemenea, semnificativ.



Lucru valabil şi pentru tehnolgia de 65 de nanometri comparată cu cea de 90 de nanometri şi aşa mai departe... Oricum, prin intrarea celor de la Toshiba în grupul de firme interesate în tehnologia de 32 de nm, avem mai multe şanse să vedem mai repede procesoare produse în acest proces de fabricaţie.

Nvidia lanseaza chipsetul nForce 780i SLI

Nvidia a anuntat lansarea chipsetului nForce 780i SLI, primul cu suport nativ pentru procesoarele Penryn, suport pentru PCI Express 2.0 si pentru configuratii triple-SLI.

nvidia_780i_motherboard1.jpgNoul chipset, denumit de catre Nvidia procesor de tip MCP (Media and Communications Processor), reprezinta un binevenit update al chipsetului nForce 680i, vechi de mai bine de un an.

780i este primul chipset Nvidia cu suport nativ pentru procesoarele quad-core (Yorkfield) si dual-core (Wolfdale) din seria Penryn, pe 45 nm. Pana acum, producatorii de placi de baza folosind 680i trebuiau sa faca o serie de adaptari la nivelul placilor de baza pentru a le face compatibile cu noile procesoare de la Intel. Deocamdata, 780i va suporta doar procesoarele cu FSB de maxim 1333 MHz, urmand ca in cursul anului viitor, un update de BIOS sa adauge si suport pentru FSB-uri de 1600 MHz (singurul procesor din aceasta categorie este deocamdata QX9770).

Alte imbunatatiri majore aduse de nForce 780i sunt suportul pentru noul standard ESA, de monitorizare si control de componente, de la Nvidia, si cel pentru PCI Express 2.0, aceasta din urma prin intermediul noului cip nForce 200.

Odata cu nForce 780i, Nvidia introduce si suportul pentru abia anuntata functionalitate triple-SLI, cu 3 lane-uri full x16, care permite folosirea de 3 placi grafice pentru o performanta grafica net superioara.

nForce 780i va fi urmat in cursul anului viitor de un alt chipset, cu ceva mai putine functionalitati, nForce 750i. Mai trebuie mentionat si faptul ca 780i este un chipset dedicat arhitecturilor de la Intel.

Mai multe informatii pot fi aflate de la Nvidia sau de pe site-uri care au revizuit noul chipset (a carui arhitectura este prezentata in imaginea de mai jos), precum Hot Hardware sau Legit Reviews.