Bush a semnat o lege care suspenda umplerea rezervelor strategice de petrol ale SUA

Presedintele american George W. Bush a semnat luni o lege prin care a suspendat umplerea rezervelor strategice de petrol ale SUA pentru cel de-al doilea semestru al anului 2008, in contextul cresterii pretului la benzina
, relateaza AFP si Reuters. Decizia a fost anuntata intr-un comunicat de purtatorul de cuvant al presedintiei, Dana Perino, care nu a furnizat alte detalii in legatura cu aceasta masura, careia Casa Alba i s-a opus initial, considerand-o ineficienta pentru contracararea cresterii pretului la benzina pentru consumatori.

Congresul SUA a votat martea trecuta o rezolutie cerand suspendarea umplerii rezervelor de petrol, in conditiile in care in randul populatiei americane sporesc nemultumirile din cauza cresterii pretului la carburant.

Un purtator de cuvant al Ministerului Energiei
, Megan Burnett, a declarat inca de vineri ca ministerul a decis sa nu mai semneze contractele pe sase luni vizand umplerea rezervelor strategice in cel de-al doilea semestru al anului 2008. Este vorba despre contractele care acopera perioada 1 iulie - decembrie 2008, ceea ce reprezinta un volum total de 13 milioane de barili, a aratat ministerul intr-un comunicat. Totusi, a tinut sa pecizeze Burnett, Statele Unite adauga aproximativ 70.000 barili pe zi la rezervele strategice ale tarii, ceea ce "nu are un efect semnificativ asupra preturilor", acest volum reprezentan

România vrea 48 de avioane F-16 de la americani, pentru 4,5 miliarde de dolari

Pentagonul a anunţat, luni, că a informat Congresul american cu privire la posibilitatea de a vinde României 24 de avioane de luptă Lockheed Martin Corp F-16 noi şi 24 de avioane f-16 recondiţionate şi echipamente
aferente, evaluate în total la 4,5 miliarde dolari. Reuters notează că agenţia de cooperare în domeniul securităţii şi apărării, care supervizează vânzările externe de arme, a anunţat că printre principalii contractanţi pentru această vânzare s-ar putea număra Lockheed, Boeing Co, BAE Systems Plc din Marea Britanie, Raytheon Co, Northrop Grumman Corp, Pratt & Whitney - unitate a United Technologies Corp, general Electric Co, Goodrich Corp şi L-3 Communications Holdings Inc. Congresul are la dispoziţie 30 de zile pentru a bloca
această vânzare, însă acţiunile de acest tip sunt foarte rare. Pentagonul a informat că a anunţat de vineri Congresul despre posibila vânzare a unor avioane către România, un aliat NATO. “România va deveni un partener mai valoros într-o zonă importantă a lumii”, a anunţat agenţia de cooperare în domeniul securităţii şi apărării.

Valul anti-imigraţie se întinde în Africa de Sud

Atacurile împotriva imigranţilor, începute acum 2 zile în oraşul sud-african Johannesburg, s-au extins rapid şi în alte oraşe ale ţării, în probabil cele mai violente incidente de acest fel din istoria Africii de Sud. Până acum, 22 de oameni au fost ucişi, unii chiar în mod barbar, arşi de vii în propriile locuinţe. În plus
, 6.000 de imigranţi au fost forţaţi să se refugieze în faţa găştilor înarmate care-i terorizau şi care le puneau în pericol existenţa. Majoritatea imigranţilor provin din Zimbabwe, de unde au plecat din cauza conducerii dezastruoase a ţării de către Mugabe, dar care acum par a fi tentaţi să se întoarcă acolo, preferând să înfrunte dezastrul economic şi politic al ţării lor decât moartea în Africa de Sud. Resentimentele sud-africanilor faţă de imigranţi vin din faptul că-i găsesc pe aceştia ţapi ispăşitori pentru lipsa şomajul şi criminalitatea foarte ridicată de acolo. Liderii politici ai ţării au făcut apel la încetarea acestor violenţe care pătează obrazul ţării, mai ales că Africa de Sud a cunoscut apartheidul, fenomenul de discriminare a negrilor de către albii care erau la putere pe atunci. Acum, discriminarea are loc între persoanele de culoare, ceea ce este cu atât mai mult paradoxal şi probabil va duce la modificarea legilor imigraţiei, care sunt foarte permisive. Pentru a calma violenţele, numeroase efective ale forţelor de securitate au fost deplasate pe străzi.

Putin coace un "Plan Marshall" pentru CSI

oua reconstructie din interior a Rusiei gandita de premierul Vladimir Putin ar putea incepe ca un proiect de anvergura, planificat la scara mai mare, nu numai pentru Rusia, ci pentru toate tarile care fac parte din Comunitatea Statelor Independente (CSI). Analistii aseamana aceasta miscare de "magnetizare" economica a satelitilor in jurul centrului de putere reprezentat de Moscova, cu manevra politica incercata si de Stalin in 1947 prin creerea Cominformului ca raspuns la Planul Marshall elaborat de SUA in acelasi an.

O reuniune a Consiliului sefilor de guvern din tarile CSI (toate fostele republici sovietice, mai putin tarile baltice) este prevazut sa se desfasoare vineri, 23 mai, la Minsk, relateaza marti publicatia online RBK daily.
Dupa cum a specificat purtatorul de cuvant al diplomatiei belaruse Andrei Popov, chestiunile de ordin economic si financiar
prevaleaza de departe in agenda acestei reuniuni, la care Rusia va fi reprezentata de fostul presedinte Vladimir Putin, in prezent prim-ministru.
Pana acum, Putin, care si-a predat la 7 mai prerogativele prezidentiale, a prezidat summit-urile CSI la cel mai inalt nivel. Consiliul sefilor de guvern din CSI nu s-a ocupat pana in prezent de probleme de importanta politica, insa, odata cu venirea lui Putin, organismul
va creste in importanta si va deveni o structura centrala in cadrul mecanismelor Comunitatii, estimeaza expertii. Unii dintre analistii de la Moscova considera chiar ca, gratie autoritatii de care se bucura in prezent, primul ministru Vladimir Putin ar putea sa se foloseasca de Consiliul sefilor de guvern din CSI pentru a realiza o linie politica independenta in spatiul postsovietic.
In acest fel, diplomatia rusa va dispune de o parghie puternica in stare sa impulsioneze procesele integrationiste in cadrul CSI, iar in fata Rusiei se deschide posibilitatea de a-si aplica propriul "plan Marshall" in spatiul ex-sovietic.

"Planul Marshall rusesc"
In anii '40 - '50 ai secolului trecut, SUA au acordat ajutor financiar pentru refacerea economiei Europei Occidentale distruse in timpul celui de-al doilea razboi mondial, obtinand la schimb pozitii-cheie geopolitice.
In prezent, spatiul postsovietic se afla intr-o situatie asemanatoare: multe din fostele republici sovietice au nevoie de un ajutor similar pentru a-si pune pe picioare economia slabita in urma colapsului URSS, iar Kremlinul s-a gandit la un "Plan Marshall rusesc" pentru CSI, comenteaza RBK daily, fara sa detalieze in ce va consta aceasta initiativa.

Cert este ca noul premier rus si-a trasat printre prioritati strangerea relatiilor cu CSI, dispunand imediat dupa validarea sa in functie, la 8 mai, crearea unei Agentii Federale pentru relatia cu CSI, in cadrul Ministerului de Externe de la Moscova.
"Decizia cu privire la crearea acestui organism este o confirmare a faptului ca directia CSI ramane prioritara in politica externa a Rusiei", a subliniat
marti, intr-o declaratie pentru ITAR-TASS, purtatorul de cuvant al diplomatiei ruse Boris Malahov. "Pentru MAE al Rusiei, eforturile destinate interactiunii cu tarile Comunitatii, cu vecinii nostri apropiati, partenerii nostri, reprezinta o prioriate-cheie in cadrul politicii externe pe ansamblu, aprobata de presedintele rus", a mentionat diplomatul citat, care a precizat ca, in prezent, sunt in curs de examinare chestiunile organizatorice si tehnice pentru a asigura o buna functionalitate noii Agentii pentru CSI. Deocamdata, titularul respectivului organism nu a fost desemnat, dar se asteapta ca acesta sa fie unul din apropiatii premierului Vladimir Putin.

Planul Marshall si concurenta sovietica

Planul Marshall a venit in intampinarea ideii de reconstructie a Europei, SUA beneficiind de asemenea de o serie de avantaje materiale. Atfel, pe 5 iunie 1947 intr-un discurs rostit in Aula Universitatii Harvard, secretarul de stat George Marshall anunta lansarea unui vast program de asistenta economica destinat refacerii economiilor europene cu scopul de a stavili extinderea comunismului, fenomen pe care el il considera legat de problemele economice.
La 19 iunie 1947 ministrii de Externe francez, Georges Bidault, si cel britanic, Ernest Bevin, semneaza un comunicat prin care invita 22 de state europene sa trimita reprezentanti la Paris pentru a schita un plan de reconstructie europeana. Etichetand Planul Marshall drept "imperialism economic american" Moscova a interzis tarilor satelite sa participe la Conferinta de la Paris. Sovieticii considerau ca acceptarea planului ar fi condus la desprinderea de URSS a tarilor din sfera sa de influenta si la pierderea avantajelor politice si strategice dobandite de Moscova in Europa centrala si de est la sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial. Planul Marshall reprezinta extensia in domeniul economic a Doctrinei Truman. Ca raspuns la aceasta actiune, in conditiile in care Razboiul Rece intra in faza sa initiala, Moscova gandeste un contraraspuns la masurile americane. Astfel, in septembrie 1947, Stalin creaza Cominformul, o organizatie ce reunea diverse partide comuniste europene. Scopul lui Stalin era sa-si intareasca controlul asupra satelitilor. Europa rasariteana urma sa fie industrializata, colectivizata si centralizata; statele din regiune trebuiau sa faca comert in principal intre ele, iar contactele cu exteriorul lumii comuniste trebuiau descurajate. In 1949 a fost anuntat Planul Molotov, prin care satelitii Moscovei puteau primi ajutor rusesc, fiind infiintata o organizatie in acest scop - CAER (Consiliul de Ajutor Economic Reciproc), al carei tel aditional era acela de coordonare a politicilor economice ale tarilor din cadrul blocului
sovietic.

Ministrul spaniol al apărării a născut un băieţel

Ministrul spaniol al apărării, Carme Chacon, a născut luni primul său copil, la cateva ore după ce a fost internată, a informat presa spaniolă, relatează AFP, citata de NewsIn. Carme Chacon, in varstă de 37 de ani, este prima femeie ministru al apărării in Spania. Ea a născut un băieţel, Miquel, intr-un spital dintr-un oraş catalan. Mama şi copilul se simt bine.

Chacon este una dintre cele nouă femei din guvernul spaniol format in aprilie de Jose Luis Rodriguez Zapatero, după victoria partidului său la alegerile din 9 martie.
Naşterea micuţului ar fi trebuit să aibă loc la inceputul lunii iunie. Ministrul urma să ia cuvantul marţi in faţa Comisiei pentru apărare din Congresul deputaţilor, dar angajamentul a fost anulat.

După numirea sa, ministrul a trecut in revistă garda de onoare avand o burtică proeminentă şi nu a ezitat să viziteze trupele spaniole din Afganistan, Liban şi Bosnia. Carme Chacon este căsătorită cu Miguel Barroso, directorul Casei Americii din Madrid şi fost secretar de stat pentru comunicaţii.

Un criminal de razboi nazist s-ar putea ascunde in Patagonia

Cel mai căutat criminal de război nazist despre care se crede că ar fi in viaţă, medicul
Aribert Heim, se ascunde probabil in regiunea Patagonia, a declarat luni un cunoscut vanător de nazişti, Efraim Zuroff, relatează Reuters, citata de NewsIn.

Heim, numit "Doctorul Moarte" pentru că a ucis sute de prizonieri din lagărul din Mauthausen prin injecţii cu benzină sau otravă direct in inimă este căutat de 46 de ani, de cand a evadat din custodia poliţiei in Germania, in 1962.

Heim preleva organe de la victime fără anestezic şi păstra craniul unui bărbat decapitat pe care il folosea drept accesoriu de birou. Heim ar avea acum 93 de ani. Familia sa susţine că ar fi murit in 1993.

Zuroff, directorul Centrului Simon Wiesenthal din Ierusalim, care a depistat zeci de nazişti căutaţi in ultimii 30 de ani, crede insă că laţul se strange. "Chile este una dintre posbilităţi", a spus el, intr-un interviu pentru Reuters. "Unul dintre motivele interesului pentru Chile este că fiica sa trăieşte in Puerto Montt. El ar putea fi in Patagonia, dar nimic nu este sigur", a precizat el, notand că Argentina şi Brazilia sunt alte posibilităţi. Puerto Montt, la 1.058 kilometri sud de Santiago, este o poartă de intrare in regiunea Patagonia, puţin populată. Sute de nazişti au căutat refugiu in America Latină după al Doilea Război Mondial, mulţi in Argentina, datorită politicii generalului Juan Domingo Peron, care avea simpatii fasciste, precum şi in Chile sau Brazilia.
Josef Mengele, "Ingerul morţii" de la Auschwitz, a fugit in Argentina şi a trăit şi in Paraguay, inainte de muri in Brazilia in 1979.

Zuroff crede că Heim s-a tot mutat in ultimii ani şi consideră capturarea sa drept cel mai important obiectiv. El a crezut că l-a localizat in Chile in august, dar a fost o alarmă falsă. "Este cel mai important criminal de război care mai este probabil in viaţă. A ucis şi torturat sute de prizonieri, a folosit organe pentru a face experimente", a explicat el.

Supravieţuitorii Holocaustului işi amintesc că Heim adora să vadă teama in ochii victimelor sale şi că, după ce administra injecţiile letale, număra minutele pană la deces folosind un cronometru .

"Teama noastră este că unul dintre cei mai sangeroşi criminali ai Holocaustului va scăpa justiţiei, ceea ce ar incuraja viitoare genocide şi crime in masă", a spus Zuroff.

Karina, terorista de 800.000 de dolari, s-a predat autorităţilor

Cea mai cunoscută luptătoare a gherilelor FARC, cu faţa plină de cicatrice din luptă, vinovată de crime şi de răpiri, se află în mâinile poliţiei.

Unul dintre principalii lideri ai gherilelor FARC (Forţele Armate Revoluţionare din Columbia) s-a predat autorităţilor columbiene, a anunţat Bogota. Este vorba despre Nelly Avila Moreno, cunoscută sub pseudonimul Karina, considerată responsabilă pentru o serie de crime şi de răpiri, precum şi de extorcări de fonduri. Karina este acuzată şi de uciderea tatălui actualului preşedinte columbian, Alvaro Uribe, în 1983, preşedintele câştigând alegerile cu promisiunea de a zdrobi gruparea teroristă. Urmele luptelor la care a participat pot fi văzute pe chipul ei: şi-a pierdut un ochi, are faţa plină de cicatrice şi o urmă de glonţ pe braţ. Karina era considerată un model pentru femeile din FARC, care constituie o treime din totalul luptătorilor de gherilă.

Karina s-a predat, împreună cu un alt luptător de gherilă, Michin, deoarece nu mai avea resurse pentru a se întreţine şi “aproape murea de foame”, a anunţat ministrul columbian al Apărării, Juan Manuel Santos. “O căutăm pe femeia asta care a făcut atâta rău regiunii Antioquia de foarte mult timp”, a declarat ministrul Santos. În 2002, o recompensă în valoare de 800.000 de dolari a fost pusă pe capul ei de către administraţia Uribe.

Şeful direct al Karinei, Ivan Rios, membru al comitetului de şapte oameni care conduce FARC, a fost ucis de unul dintre bodyguarzii săi în luna martie. Bodyguardul i-a tăiat mâna lui Rios pentru a demonstra autorităţilor că l-a ucis şi pentru a colecta recompensa de 1.000.000 de dolari. De atunci, Karina s-a aflat la conducerea diviziei FARC din Antioquia. În urmă cu două săptămâni, preşedintele Uribe i-a transmis un mesaj Karinei în care o asigură că, dacă se va preda, nu va fi ucisă sau rănită. Se pare că şi familia Karinei îi ceruse acesteia să se predea.

Gherila ce se autoproclamă marxist-leninistă se confruntă cu o contraofensivă din ce în ce mai puternică din partea autorităţile columbiene. În luna martie, armata columbiană l-a ucis pe numărul doi din FARC. În acea operaţiune au fost confiscate computere
ce conţineau date care indicau legături ale guvernului venezuelan, în frunte cu preşedintele Hugo Chávez, cu gherilele FARC. Gruparea deţine în continuare o serie de ostatici ce nu au fost eliberaţi, în ciuda eforturilor internaţionale de negociere cu rebelii.

Moscova activeaza 'Planul rusin'

Rusinii (rutenii) din regiunea Transcarpatia cer autoritatilor de la Kiev sa-i recunoasca drept o natie separata, Transcarpatia urmand sa aiba statutul de teritoriu autonom în componenta Ucrainei, a relatat postul de televiziune ICTV, citat de RRA. Potrivit unui plan secret al Moscovei –“Planul rusin“, regiunea Transcarpatia ar urma sa faca parte dintr-un stat al rusinilor, care sa serveasca drept tampon intre Rusia si NATO. Demersul a fost intreprins de un grup de cinci organizatii ale rusinilor. Liderii acestor organizatii afirma ca in Ucraina traiesc peste 800.000 de persoane care se considera rusini si solicita autonomia pentru Transcarpatia. In aceasta regiune, romanii sunt o minoritate importanta. Statisticile oficiale arata ca aici traiesc peste 30.000 de romani. Consiliul Regional al Transcarpatiei i-a recunoscut pe rusini drept minoritate nationala, dar recunoasterea lor ca atare la nivel central nu a avut loc. Kievul ii considera pe rusini un subgrup ucrainean. La mitingul care a avut loc în orasul Svaleava, si în sedinta parlamentului lor popular - Soim, rusinii au hotarât sa ceara ajutor Uniunii Europene pen tru a-si dobândi statutul pe care îl doresc, potrivit sursei citate. Putin a dat semnalul Pe langa Transcarpatia, „Planul rusin“ vizeaza vestul Ucrainei, Bucovina de Nord, Basarabia, Crimeea, dar si estul Romaniei. Bucovina a mai fost o data vizata de ruteni in timpul Imperiului Austro-Ungar. In 1848 a fost declansata o miscare a rutenilor din Galitia care a incercat sa creeze o provincie ruteana in cadrul imperiului, in care sa intre o parte din Bucovina. Demersul a fost stopat prin protestelor fruntasilor romani pe langa Curtea de la Viena. Revista „Rusin“, care apare trimestrial la Chisinau si la Kiev in limba rusa, incearca sa acrediteze ideea ca rusinii sunt urmasii vechilor rusi din Rusia kieveana, supusi romanizarii si ucrainizarii. In primul numarul al publicatiei, aparut anul trecut, se afirma ca teritoriul dintre Prut si Nistru ar fi apartinut stramosilor rusinilor. Totodata, estul Ucrainei ar urma sa revina Rusiei. La summmitul NATO de la Bucuresti, fostul presedinte rus Vladimir Putin a amenintat Ucraina cu dezmembrarea in cazul in care adera la Alianta-Nord Atlantica. Putin a facut referire la cele 17 milioane de „etnici rusi“ din Ucraina. „Rusia a avertizat clar ca, daca Ucraina va fi invitata in MAP (Planul de actiuni al NATO, n.r.), atunci ea va incepe demersurile oficiale vindicative cu privire la Crimeea si la regiunile din estul Ucrainei“, potrivit unei surse citate atunci de Kommersant. «Un popor fara stat» Rusinii sunt cunoscuti sub diferite denumiri: rusi carpatini, rusini carpatini, rusini ucraineni, ruteni transcarpatini, rusnaci. In Romania, este recunoscuta oficial o minoritate a rutenilor. Alte tari care recunosc rutenii ca minoritate sunt Cehia, Polonia, Ungaria, Serbia, Muntenegru. Originea rusinilor este una controversata, dar ei se considera oficial un grup etnic de origine slava. Intr-o enciclopedie a istoriei rusinilor se arata ca „rusinii reprezinta un popor central-european, estimat la peste 1.2 milioane de oameni, care nu a avut niciodata in stat, traind in prezent in Polonia, Slovacia, Ucraina, Romania si Ungaria“. Ivan Pop, coautor al acestei enciclopedii, a lucrat la Institutul de cercetari slavice si balcanice din Moscova.

Propunere-şoc: “Imigranţii să adune gunoaiele din Napoli”

Zilele trecute, Margherita Boniver, deputată PdL (partidul lui Berlusconi) a propus ca imigranţii clandestini să fie treacuţi în legalitate dacă vor aduna gunoaiele din Napoli.

În ultimul an, problema imigranţilor aflaţi in Italia a stârnit tot mai multe polemici între partidele italiene. Propunerea lansată de Boniver a fost primită cu scepticim inclusiv de colegii de partid, provocând un nou val de dispute.

"Parlamentara Margherita Boniver trebuie să-şi asume responsabilitatea celor spuse. Afirmaţia ei a depăşit orice limită a bunului simţ, atingând culmea idioţiei" - comentează senatorul Ligii Nordului, Alberto Filippi.

Tot de la Liga Nordului, deputatul Roberto Cota susţine: "Clandestinii trebuie să fie repatriaţi. Punct! Nu este cazul să unim două probleme atât de grave, riscăm să dăm naştere unei a treia."

Aceleaşi reacţii şi din partea opoziţiei. Ideea deputatei este considerată "o glumă de prost gust" de către ministrul Mediului, Ermete Realacci.

Comunista Manuela Palermi (PdCI) susţine: "Guvernul Berlusconi şi absenţa opoziţiei transformă Italia într-o ţară rasistă. Numai aşa se explică această propunerea. Imigranţii sunt utili doar pentru a ne curăţa gunoaiele, dar nu au drepturi ca şi noi".

Franţa a anulat parţial o dispoziţie care restricţiona dreptul românilor la liberă circulaţie

ea mai înaltă jurisdicţie administrativă franceză a anulat parţial luni o circulară a Ministerului de Interne privind modalităţile de intrare, sejur şi îndepărtare a românilor şi bulgarilor de pe teritoriul ţării, contestată de asociaţiile de apărare a drepturilor omului, relatează AFP.

Mai multe asociaţii pentru apărarea drepturilor străinilor, printre care SOS Racisme şi Liga Drepturilor Omului, au contestat circulara, care a intrat în vigoare din 1 ianuarie 2007, afirmând că măsurile conţinute de aceasta "neagă dreptul la liberă circulaţie" al cetăţenilor noilor state membre UE.

Consiliul de Stat, cea mai înaltă jurisdicţie administrativă din Franţa, a decis luni să anuleze unele dispoziţii din circulară legate în special de sejururile mai scurte de trei luni.

Consiliul a calificat drept nefondată decizia ministrului de interne de a nu permite dreptul la sejur al cetăţenilor bulgari şi români timp de trei luni de la intrarea pe teritoriul Franţei, în condiţiile în care devin o "povară nejustificată pentru sistemul francez de asistenţă socială".

Birmania: sporesc presiunile asupra liderilor militari

Mai mulţi oficiali de rang înalt, inclusiv secretarul general al ONU, Ban
Ki Moon, vor merge în această săptămână în Birmania, sperând să convingă astfel autorităţile din această ţară să accepte ajutoare.

În acelaşi timp, miniştrii de externe din ţările asiatice se reunesc pentru a discuta despre soarta victimelor ciclonului.

Autorităţile din Birmania susţin că 78 de mii de oameni şi-au pierdut viaţa din pricina ciclonului, însă agenţiile umanitare se tem că mulţi alţii ar putea muri dacă ajutoarele nu ajung la ei neîntârziat.

Duminică, la mai bine de două săptămâni de la producerea ciclonului, liderul militar al Birmaniei, generalul Than Shwe a vizitat taberele de refugiaţi de lângă capitala Rangoon.

Imagini cu Than Shwe au fost transmise la televiziunea locală. Generalul a inspectat echipamentele
pe care le au echipele de intervenţie şi a vorbit cu unii supravieţuitori ai ciclonului.

Liderii militari au fost criticaţi pe plan extern din pricina faptului că blochează accesul organizaţiilor umanitare.

Premierul britanic, Gordon Brown a calificat această atitudine a Birmaniei drept "inumană".

Cu toate acestea, un oficial din ministerul de externe britanic, Lordul Malloch-Brown, a declarat că operaţiunile de intervenţie au început să facă progress.

El a spus că sunt semne că Birmania ar putea accepta un compromis pentru a permite intrarea ajutoarelor, inclusive a ambarcaţiunilor occidentale cu provizii.

Secretaril general al ON, Ban Ki Moon este aşteptat în această săptămână în Brimania, probabil miercuri sau joi.

Între timp, un alt oficial de rang înalt al ONU, John Holmes, responsabil în cadrul organizaţiei de probleme umanitare, se află deja la Rangoon, sperând să convingă regimul militar aflat la putere să accepte intervenţia umanitară internaţională.

Lordul Malloch-Brown susţine că doar 25 la sută dintre victimele ciclonului au primit asistenţă, iar organizaţia Salvaţi Copiii susţine că 30 de mii dintre copiii de până la 5 ani sunt subnutriţi şi sunt ameninţaţi să moară de foame.

AFP: Seismul din China a făcut 40.075 de morţi numai în provincia Sichuan

eismul din China a făcut 40.075 de morţi numai în provincia Sichuan, transmite AFP. Ultimul bilanţ, prezentat de China Nouă, a ajuns la 39.577 de morţi. În întreaga ţară, peste 71.000 de oameni sunt morţi sau daţi dispăruţi.

Valoarea pagubelor se ridică la 9,6 miliarde de dolari numai în provincia Sichuan. Cutremurul va reduce creşterea economică a Chinei cu 0,7 puncte.

Din nefericire meteorologii anunţă înrăutăţirea vremii în următoarele zile, ceea ce ar putea pune în pericol eforturile disperate ale salvatorilor. Potrivit corespondentului Realitatea TV, operaţiunile de salvare s-au din China sunt aproape de final, însă anunţul din partea autorităţilor în acest sens va veni în următoarele zile.

Autorităţile de la Beijing au decretat trei zile de doliu naţional începând de luni în memoria victimelor mişcărilor seismice din această săptămână.

Riscul unei replici a puternicului seism de acum opt zile continuă să ameninţe China. Seismologii menţin avertizarea privind producerea unui nou cutremur cu magnitudinea de 6 sau 7 pe scara Richeter.


Peste 10.000 de oameni se află încă sub dărâmături. Şansele lor de supravieţuire scad însă pe măsură ce trece timpul. Echipele de salvare lucrează cot la cot cu specialişti sosiţi din Japonia, Rusia, Coreea de Sud şi Singapore. Armata a mobilizat 150.000 de soldaţi pentru salvarea eventualilor supravieţuitori, dar şi pentru a degaja drumurile spre a facilita distribuirea ajutoarelor. În multe zone acestea sunt paraşutate.


În mai toate oraşele din provincia Sichuan sunt organizate colecte publice, unde oamenii donează bani
pentru sinistraţi. Colegii noştri Cristian Zărescu şi Augustin Dănăilă au văzut şi ei ce înseamnă solidaritatea oamenilor în astfel de momente.


O lume întreagă a rămas impresionată de această dramă. Copleşit de amploarea tragediei, guvernul de la Beijing a acceptat ajutor străin. Primele misiuni din Japonia, Corea de Sud şi Rusia au sosit sâmbătă la Chengdu. Organizaţia Naţiunilor Unite a deblocat un fond de 7 milioane de dolari pentru a veni în ajutorul Chinei, iar Statele Unite au promis la rândul lor un prim sprijin financiar de 500 de mii de dolari.

În ultimele zile au început să apară şi imagini cu oameni surprinşi de cataclism. Un grup de motociclişti a fost surprins de seism lângă Chengdu. Ei au reuşit să filmeze în direct şi imediat după producerea seismului.


Trimisul special Realitatea TV în China, Cristian Zărescu, a relatat că echipele de salvare lucrează neîncetat. Sute de dispăruţi zac sub mormanele de moloz.


O televiziune locală din China a prezentant imagini dramatice filmate la zece minute după ce s-a resimţit cutremurul de 7,9 grade. Locuitorii din districtul Wenchuan, unde a fost localizat epicentrul seismului fug disperaţi pe străzi. În jur, nori cenuşii care s-au ridicat după prăbuşirea clădirilor. Oamenii au părăsit oraşul şi s-au refugiat pe câmp. Disitrictul Wenchuan este cel mai afectat de cutremur. Conform autorităţilor, cel puţin 60.000 de oameni sunt daţi dispăruţi în această zonă.
Crematoriile din China merg non-stop, iar soldaţii sapă mii de gropi pentru a îngropa victimele cutremurului de luni. Şansele ca sub dărâmături să mai fie găsiţi supravieţuitori scad de la o oră la alta.

Cu toate acestea se mai întâmplă însă şi miracole. Chiar şi la o săptămână după teribilul cutremur din China, echipele de salvare continuă să găsească supravieţuitori. Duminică, îngropat la 4 metri sub ruine, un bărbat a fost găsit în viaţă. Bărbatul, în vârstă de 53 de ani. a petrecut aproape 150 de ore sub dărâmături şi acum este internat cu şanse mari de recuperare.

O asistentă a fost adusă la suprafaţă după 96 de ore petrecute sub moloz. Un alt elev a fost salvat după ce a petrecut 80 de ore sub dărâmăturile unei şcoli din sud-vestul Chinei. Şcoala prăbuşită se află în districtul Beichuan, din provincia Sichuan, cea mai afectată de cutremur.


Tot în districtul Beichuan a fost salvat un copil de numai cinci ani de sub ruinele grădiniţei care s-a prăbuşit în timpul cutremurului. Tot vineri, echipele de salvare au scos la lumină şi un bărtrân de 76 de ani din oraşul Dujanian. Guvernul a făcut un apel către cetăţeni să ajute cu topoare şi lopeţi sau chiar cu macarale.


Un bărbat a fost găsit după 129 de ore petrecute sub mormanele de moloz. O altă femeie a fost găsită în viaţă după ce a stat sub dărâmături peste 124 de ore. Femeia, care a supravieţuit miraculos, are răni la picioare şi la cap. În provincia Sichuan, un băieţel a fost salvat după ce a stat sub dărâmăturile unei construcţii 104 ore. La Beichuan, un bărbat de 52 de ani a fost scos dintre ruine după ce a stat îngropat 117 ore, în timp ce la câţiva kilometri de epicentrul seismului, un turist german a fost salvat sâmbătă dimineaţă de o echipă militară după 114 ore petrecute sub dărâmături.

In Turcia nu se mai fumează

Fumeaza ca turcii", o expresie pe cale de disparitie. Legea care interzice fumatul in locuri publice a intrat in vigoare şi in această ţara

Vorba "Fumeaza ca turcii" pare condamnata la disparitie, dupa ce, luni, a intrat in vigoare in Turcia o lege impotriva fumatului in locurile publice. Pana in iulie 2009, cetateniii turci, dar si turistii care indragesc aceasta tara ca destinatie de vacanta pot sta insa linistiti, autoritatile hotarand sa permita o perioada de acomodare, in care se va putea fuma in cafenele si restaurante.
Legea adoptata de Parlament in ianuarie interzice fumatul in administratii, la locul de munca si in locurile publice. Ea vizeaza si galeriile comerciale, scolile, stadioanele si spitalele. Fumatorii inraiti nu vor putea sa-si aprinda tigara decat in camerele de hotel pentru fumatori sau in spatii special amenajate cand este vorba de spitale psihiatrice sau inchisori. Organizatorii de evenimente sportive sau concerte vor avea si ele posibilitatea sa amenajeze zone speciale pentru fumatori.
Ramane insa de vazut in ce masura va fi respectata noua lege, in conditiile in care restrictiile de pana acum, vizand fumatul in mijloacele de trasport in comun si pubilcitatea la tigari, nu au fost in general respectate. Mai mult, noteaza AFP, consultat de NewsIn, unii dintre deputatii care au votat pentru aceasta lege au recunoscut ca ignora interdictia chiar in incinta Parlamentului. Totusi, potrivit noii reglementari, in caz de incalcare a legii, localurile vor primi, dupa un avertisment scris, o amenda de pana la 5.000 de lire (2.700 de euro) in timp ce persoanele risca o amenda de 50 de lire (26 de euro).

Doliu naţional pentru cele 70.000 de victime ale seismului din China

Şansele de a mai găsi supravieţuitori sub dărâmături se apropie de zero 200 de salvatori, îngropaţi de vii Doar sunetul asurzitor al sirenelor s-a auzit ieri în China, la ora locală 2:28, când ţara a început trei zile de doliu naţional pentru cei peste 34.000 de morţi (potrivit bilanţului oficial) lăsaţi în urmă de cutremurul produs
acum o săptămână. De-a lungul şi de-a latul Chinei, sirenele maşinilor, trenurilor şi navelor au marcat ora exactă la care s-a produs tragedia care a schimbat pentru totdeauna viaţa a sute de mii de oameni. Cei 1,3 miliarde de chinezi au ţinut trei minute de reculegere. Orice formă de amuzament public a fost oprită. Parcursul torţei olimpice a fost suspendat, iar steagul naţional a fost coborât în bernă în piaţa Tienanmen din Beijing. Câteva mii de persoane, majoritatea îmbrăcate în negru, s-au reunit în piaţa Tiananmen, scandând „Curaj Wenchuan!” după cele trei minute de linişte, făcând referire la numele districtului în care a fost localizat epicentrul seismului. Bursele din Shanghai şi Shenzhen au încetat tranzacţiile pentru trei minute, de la aceeaşi oră fatidică, 2:28. Bilanţ în creştere Bilanţul oficial al seismului de 7,9 grade pe scara Richter fusese ridicat ieri, de către autorităţile chineze, la 34.073 de morţi, în vreme ce un oficial din provincia Sichuan precizase anterior că numărul morţilor şi dispăruţilor depăşeşte 71.000 de persoane, numai în această regiune afectată de catastrofă. Peste 240.000 de persoane au fost rănite, în vreme ce doar în Sichuan mai sunt prinse sub dărâmături aproximativ 9.500 de oameni. Se crede că majoritatea acestora nu au supravieţuit, însă sunt şi cazuri aproape miraculoase când dintre ruine sunt scoşi supravieţuitori. În Beichuan, operaţiunile de salvare au fost impulsionate de descoperirea unei femei în viaţă, sub un morman de beton. “A trebuit să o scoatem afară încetul cu încetul. Părea destul de rezistentă, aşa că e posibil să supravieţuiască”, a explicat şeful echipei de salvare, Wang Hongguo, citat de Reuters. Eforturile de găsire a supravieţuitorilor continuă pe întreg teritoriul provinciei Sichuan, iar familiile refuză să renunţe la speranţa că cei dragi lor vor fi găsiţi în cele din urmă, în viaţă. Însă, cum au trecut deja şapte zile de la cutremur, salvatorii au rar şansa de a întâlni supravieţuitori, majoritatea corpurilor pe care le scot de sub dărâmături fiind deja în stare de descompunere. Echipele de intervenţie stropesc continuu ruinele cu dezinfectant pentru a preveni o epidemie. Şi vremea urâtă pune mari probleme echipelor de intervenţie, la fel ca şi sutele de replici ale seismului. Ministerul Transporturilor a anunţat ieri că mai mult de 200 de angajaţi umanitari au fost îngropaţi de vii în urma unei alunecări de teren. Potrivit Reuters, nu există pentru moment detalii referitoare la acest incident. Este neclar dacă vreuna dintre persoanele îngropate de torent a fost scoasă în viaţă. În urma cutremurului au avut loc numeroase alunecări de teren care au blocat cursurile unor râuri, sporind periocolul de inundaţii. Pierderi economice uriaşe Autorităţile de la Beijing au început să facă şi “inventarul” stricăciunilor provocate de puternicul seism, şi au calculat că pierderile economice directe se ridică la aproximativ 9,6 miliarde de dolari numai în provincia Sichuan. 14.207 de companii
din Sichuan au fost afectate de cutremur, iar pierderile directe reprezintă aproximativ 0,27 la sută din Produsul Intern Brut al Chinei şi 6,38 la sută din cel al provinciei Sichuan. În cel mai rău caz, notează AFP, seismul ar putea costa China 0,7% puncte de creştere a economiei.

Airbus lanseaza A400M

Grupul aerospatial european EADS a anuntat ca va prezenta public pe 26 iunie aeronava A400M, cel mai mare proiect militar aflat in desfasurare in Europa. A400M risca sa devenina un nou esec pentru EADS.

Productia aeronavei, propulsata de patru motoare, a fost intarziata cu 6-12 luni, in contextul certurilor dintre dezvoltatori in privinta performantelor motoarelor. Airbus Military, constructorul aeronavei, este compania-sora a producatorului Airbus, care se confrunta cu intarzieri la productia aeronavei A380, cel mai mareavion de pasageri din lume.

Divizia militara este detinuta de Airbus si o subsidiara spaniola a EADS, CASA. A400M este destinat sa inlocuiasca modele invechite Lockheed Martin C-130 Hercules si C-160 Transall. Primele livrari catre Franta vor fi realizate la sfarsitul anului 2009.


Germania se gandeste sa amendeze Airbus pentru intarzieri, pentru care constructorul da vina pe furnizorul motorului, un consortiu format din Rolls Royce si compania franceza Safran. Compania a vandut deja 192 de aeronave catre sapte state europene, membre ale NATO, respectiv Germania, Franta, Spania, Belgia, Marea Britanie, Luxemburg si Turcia, si a reusit sa exporte in Africa de Sud si Malaezia, dar a ratat un contract in Chile.
Airbus pierde bani
cu modelul A400M din cauza ca a incheiat contracte cu preturi fixe cu guvernele cumparatoare, iar costurile au crescut in conditiile deprecierii dolarului.





INTARZIERI
» A380, aproape mortal
Anuntul privind prezentarea A400M ar trebui sa mai atenueze imaginea Airbus si EADS, serios zdruncinata de intarzierile in livrarile modelului-vedeta al companiei
A380 Superjumbo. Prima intarziere a fost anuntata in iunie 2005 si a fost pusa pe seama unor defectiuni ale cablajeleor. A fost urmata de o a doua intarziere, anuntata pe 13 iunie 2006. Valoarea actiunilor EADS a scazut cu 26%, ceea ce a determinat un cutremur la varf. Presedintii EADS, Noël Forgeard, si al Airbus, Gustav Humbert, au demisionat impreuna cu managerul proiectului, Charles Champion. Situatia de la Airbus a creat inclusv tensiuni politice franco-germane. In octombrie 2006 a fost anuntata o a treia intarziere, iar saptamana trecuta Airbus a recunoscut ca livrarile de anul acesta vor fi reduse.

ROMÂNIA SE IMPLICĂ: Daţi un ban pentru Sichuan

România s-a alăturat campaniei
lansate de Federaţia societăţilor de Cruce Roşie şi Semilună Roşie pentru victimele seismului din China.

China a început, ieri, un doliu naţional de trei zile, la o săptă- mână după seismul soldat cu peste 71.000 de morţi şi dispă ruţi în provincia Sichuan (sud-vest). La ora locală 14.28 (9.28, ora României), ora la care s-a produs
cutremurul, pe data de 12 mai, întreaga ţară a încremenit, iar sirenele şi claxoanele au răsunat timp de trei minute. Este pentru prima dată
când în China se decretează doliu naţional în urma unui dezastru natural
.

La Beijing, mii de oameni, majoritatea îmbrăcaţi în negru şi alb, au primit autorizaţia de a se aduna în Piaţa Tiananmen pentru a aduce un omagiu victimelor, relevă AFP.

Mulţimea, formată în mare parte din tineri care agitau steagul Chinei, a scandat apoi, circa o oră, sloganuri spre gloria ţării, precum „Trăiască Sichuan!“ şi „Wenchuan, curaj!“. Drapelul roşu cu cinci stele galbene a fost arborat de soldaţi în Piaţa Tiananmen, în faţa uriaşului portret al lui Mao Zedong, iar apoi coborât în bernă. Scena s-a repetat în toată ţara, dar şi în ambasadele chineze şi la Hong Kong.

200 de muncitori chinezi, înghiţiţi de un torent de noroi

Pe teren, peste 100.000 de militari ajutaţi de circa 200 de membri străini ai echipelor de intervenţie continuă să caute supravieţuitori printre dărâmă-turi. Miracole încă mai există - ieri, au fost salvate două femei prinse sub zidurile prăbuşite ale apartamentului în care locuiau. Dar tragediile nu s-au sfârşit. Peste 200 de muncitori care lucrau la repararea drumurilor în zona de sud-vest, afectată de cutremur, au fost îngropaţi de vii de un torent de noroi şi nu au fost date publicităţii informaţii privind posibili supravieţuitori sau detalii despre accident.

Kievul se aşteaptă la o decizie de compromis la Haga in cazul Insulei Şerpilor

In cazul in care Curtea va decide că teritoriul nu ne aparţine, atunci ne vom cere scuze de la partea romană", a mai spus ambasadorul Ucrainei,Serghei Pirojkov. MAE sfătuieşte partea ucraineană să se abţină de la antepronunţări privind Insula Şerpilor

Oficialii de la Kiev se aşteaptă la o decizie de compromis din partea Curţii Internaţionale de Justiţie de la Haga in cazul Insulei Şerpilor, a declarat marţi ambasadorul Ucrainei la Chişinău referindu-se la procesul dintre Romania şi Ucraina pentru delimitarea platformei continentale. Ambasadorul Serghei Pirojkov a declarat, intr-o conferinţă de presă susţinută la Chişinău, că dosarul
se află la Haga de mai mulţi ani, iar decizia ar putea fi pronunţată in 2008. "Dar ştiţi probabil că instanţa de la Haga nu adoptă decizii tranşante in favoarea uneia sau alteia dintre părţi, ci incearcă să găsească un compromis. Suntem in aşteptare şi vrem să vedem in ce va consta acest compromis", a adăugat ambasadorul ucrainean, informeaza newsin. "In cazul in care Curtea va decide că teritoriul nu ne aparţine, atunci ne vom cere scuze de la partea romană", a mai spus Serghei Pirojkov.

Intrebat dacă in eventualitatea unor asemenea evoluţii Ucraina este dispusă să cedeze Romaniei şi infrastructura construită pe Insula Şerpilor, Serghei Pirojkov a spus că aceste aspecte nu sunt de competenţa lui. "Deocamdată insă considerăm că Insula Şerpilor face parte din teritoriul nostru şi nu putem să nu-l amenajăm corespunzător", a precizat ambasadorul ucrainean. Pirojkov a amintit că disensiunile dintre Ucraina şi Romania sunt legate de catalogarea acestui teritoriu. "Partea romană consideră că Insula Şerpilor nu este o insulă, ci o stancă in mare. Ucraina susţine că este o insulă avand condiţii favorabile pentru a locui acolo şi a amenajat infrastructura necesară activităţii umane. In prezent, pe insulă există şi un pichet de grăniceri şi un oficiu poştal cu adresă concretă, se construieşte infrastructura pentru locuitorii insulei", a reamintit ambasadorul ucrainean la Chişinău.

Presa ucraineană l-a citat in luna aprilie pe directorul cooperării economice din MAE ucrainean, Serghei Korsunski, care declarase că soluţia oferită de Haga va fi in favoarea Ucrainei, iar acţiunile intreprinse de Kiev pentru amenajarea unei localităţi acolo vor conta foarte mult in acest sens . Romania asteapta decizia Curtii Ministerul roman de Externe a reiterat in mod constant autorităţilor ucrainene poziţia Romaniei conform căreia orice acţiuni intreprinse cu privire la Insula Şerpilor nu pot conduce la schimbarea, in mod artificial, a regimului juridic al acestei formaţiuni maritime şi nu pot influenţa procesul de delimitare in curs la Curtea Internaţională de Justiţie. Romania a sesizat Curtea Internaţională de la Haga la 16 septembrie 2004 cu o cerere de iniţiere a procedurilor in vederea soluţionării diferendului pe care il are cu Kievul in legătură cu delimitarea platoului continental şi a zonelor economice exclusive ale Romaniei şi Ucrainei in Marea Neagră.

Procedura a ajuns in faza pledoariilor orale. Autorităţile romane se aşteaptă ca o decizie să intervină in cursul acestui an sau cel tarziu la inceputul anului viitor. Romania consideră Insula Şerpilor o stancă, pentru că aceasta nu are surse de apă şi o serie de alte trăsături care demonstrează capacitatea de asigurare a vieţii, iar Ucraina susţine că este o insulă, cu drept mult mai mare la ape teritoriale in jurul său. In funcţie de rezolvarea acestei situaţii depinde cum se delimitează platforma continentală intre Romania şi Ucraina şi mai ales ceea ce se cheamă zona economică exclusivă, foarte importantă, pentru că in subsolul acestei zone se află, din cate se pare, bogate resurse de hidrocarburi. Iuscenko a punctat la Bucuresti Ucraina a inceput in 2006 amenajarea unei localităţi (Satul Alb) pe Insula Şerpilor, in dorinţa de a demonstra că este locuită şi nu o formaţiune stancoasă.

In prezent, Insula Şerpilor, cu o suprafaţă de circa 170.000 de metri pătraţi, are 80 de locuitori, dintre care 15 cu statut de rezidenţi permanenţi. Preşedintele ucrainean Viktor Iuşcenko a declarat la 3 aprilie, la Bucureşti, că Ucraina va respecta decizia Curţii internaţionale de la Haga in problema delimitării platoului continental din jurul Insulei Şerpilor, dar a dat de inţeles, intr-un interviu pentru TVR1, că Romania tergiversează lucrurile preferand acest mod de soluţionare a conflictului. Preşedintele de la Kiev pleda in favoarea rezolvării conflictului pe cale bilaterală."In principiu, există varianta soluţionării problemelor prin Tribunalul Internaţional, lucru care este impărtăşit, după cate inţeleg eu, de către partea romană. Este o variantă şi noi vom recunoaşte orice decizie a Curţii Internaţionale, insă sunt convins că vom pierde foarte mult timp căutand astfel soluţionarea acestei probleme. Noi pierdem posibilităţile de a examina această problemă la nivel bilateral", a arătat Iuşcenko. "Nedumerit", MAE indeamna partea ucraineană să se abţină de la antepronunţări Ministerul de Externe al Romaniei este "nedumerit" de declaraţiile unui oficial ucrainean care consideră că soluţia oferită de Haga in legătură cu delimitarea spaţiilor maritime va fi in favoarea Ucrainei, partea romană recomandand "abţinerea de la antepronunţări" şi declaraţii "nepotrivite".

Ministerul Afacerilor
Externe al Romaniei işi exprimă "nedumerirea faţă de comentariile apărute in presa ucraineană, atribuite directorului cooperării economice din MAE ucrainean, Serghei Korsunski, conform cărora Curtea Internaţională de Justiţie va ajunge la o soluţie favorabilă Ucrainei in cazul privind delimitarea spaţiilor maritime ale Romaniei şi Ucrainei, iar in luarea unei astfel de decizii ar conta măsurile intreprinse de autorităţile ucrainene cu privire la Insula Şerpilor", se arată intr-un comunicat de presă al instituţiei. Ministerul de Externe consideră nepotrivite aceste declaraţii, fiind indicată abţinerea de la orice antepronunţare in privinţa deciziei care va fi luată de către Curtea Internaţională de Justiţie. MAE reaminteşte că a reiterat in mod constant autorităţilor ucrainene poziţia Romaniei conform căreia orice acţiuni intreprinse cu privire la Insula Şerpilor nu pot conduce la schimbarea, in mod artificial, a regimului juridic al acestei formaţiuni maritime şi nu pot influenţa procesul de delimitare in curs la Curtea Internaţională de Justiţie. "Partea romană reafirmă şi cu această ocazie increderea deplină in pronunţarea de către Curtea Internaţională de Justiţie de la Haga a unei hotărari echitabile şi in deplină conformitate cu dreptul internaţional in litigiul dintre Romania şi Ucraina privind delimitarea platoului continental şi a zonelor economice exclusive ale celor două ţări, aflat pe rolul acestei instanţe internaţionale", conchide comunicatul ministerului roman. "Ucraina trebuie sa castige, chiar daca Romania e membru UE" Directorul cooperării economice din MAE ucrainean, Serghei Korsunski, citat miercuri de presa ucraineană, a declarat că Ucraina trebuie să caştige la Curtea de la Haga procesul in cazul Insulei Şerpilor, iar acţiunile intreprinse de Kiev pentru amenajarea unei localităţi acolo vor conta foarte mult in acest sens .

Oficialul a reamintit că partea ucraineană insistă ca Insula Şerpilor să fie recunoscută ca fiind insulă locuită, in timp ce Romania susţine că aceasta este doar o stancă, iar platoul continental de 12 mile marine din jurul insulei nu trebuie să aparţină Ucrainei. "Curtea de la Haga este una independentă şi nu ar trebui să fie influenţată de faptul că Romania este deja membră a UE. Va conta foarte mult in procesul de luare a deciziei imaginea ţării şi acele acţiuni care au fost intreprinse de Ucraina pentru amenajarea Insulei Şerpilor şi pentru crearea acolo a unei localităţi. Decizia trebuie să fie in interesul Ucrainei", a subliniat
oficialul ucrainean la un briefing de presă.

20 mai: 18 ani de la primele alegeri libere de după Revoluţie

Pe 20 mai se împlinesc 18 ani de când România a avut parte de primele alegeri libere, de după cel de-al doilea Război Mondial. Prezenţa impresionanată la vot a dat dovadă de faptul că oamenii erau încrezători, plini de entuziasm, de dorinţă de schimbare, dar mai ales de credinţa că votul fiecăruia va conta şi va transforma lumea într-una mai bună. În anii ce au trecut de atunci, prezenţa la vot şi entuziasmul românilor au scăzut treptat.

În urmă cu 18 ani, românii au avut şansa, din nou, să-şi exprime votul în mod liber şi democrat, după o lungă perioadă de comunism. La primele alegeri din România postcomunistă s-a consemnat o masivă participare la vot: 86%.

Imediat după revoluţie s-a înfiinţat Consiliul Provizoriu de Uniune Naţională care a pregătit primele alegeri libere. Acestea au avut loc pe 20 mai 1990 şi au fost câştigate detaşat de Ion Iliescu şi Frontul Salvării Naţionale. Primul premier care a stat în fruntea Guvernului, după 1990 a fost Petre Roman.

Apariţia partidelor politice şi alegerile din mai 1990 reprezintă unul dintre succesele acelei perioade, aşa cum participarea foarte mare la vot exprima optimismul românilor pentru viitor. În 1991 a fost adoptată şi noua constituţie a României.

Această perioadă, însă, a fost şi una dintre cele mai agitate pe plan politic, economic şi social din istoria post-decembristă a ţării. Scăderea abruptă a nivelului de trai şi a puterii de cumpărare, şi creşterea inflaţiei şi a preţurilor sunt fenomene care au afectat o mare parte din populaţie. Au fost totodată motivele care au dus la primele demonstraţii ample de stradă, împotriva conducerii nou alese.

Din lipsa de cvorum, urmarirea penala a lui Miron Mitrea a fost amanata din nou

Biroul Permanent al Camerei Deputatilor nu a intrunit marti cvorumul necesar pentru luarea unei decizii in legatura cu cererea de urmarire penala a deputatului PSD Miron Mitrea inaintata de Directia Nationala Anticoruptie (DNA), doar cinci din 13 membri ai forului fiind prezenti, anunta NewsIn. La reuniune urma sa fie dezbatut raportul intocmit de o subcomisie formata din deputati juristi, iar Biroul Permanent al Camerei urma sa decida asupra datei convocarii sedintei de plen in vederea discutarii in plen a documentului
mentionat si a supunerii la votul a cererii DNA. Dan Radu Rusanu a precizat la finalul sedintei ca, avand in vedere imposibilitatea luarii unei decizii, va fi convocata o alta sedinta a Biroului Permanent de catre Bogdan Olteanu.

Cei cinci deputati care s-au prezentat la sedinta conducerii Camerei sunt: presedintele Camerei, Bogdan Olteanu (PNL), secretarul Dan Radu Rusanu (PNL), vicepresedintii Valer Dorneanu (PSD) si Augustin Bolcas (PRM) si chestorul Gheorghe Albu (PD-L). De asemenea, au fost prezenti si cativa reprezentanti ai grupurilor parlamentare: Aura Vasile (PSD), Bogdan Ciuca (PC), Varujan Pambuccian (minoritati), Ilie Merce (PRM). Pe de alta parte, la sedinta de marti au absentat Ioan Oltean (PDL), Ioan Munteanu (PSD), Gelil Eserghep (PRM), Daniela Popa (PC), Cornel Popa (PNL), Hunor Kelemen (UDMR), Miron Ignat (minoritati) si insusi Miron Mitrea (PSD). Deputatii care au lipsit de la BP spun ca au fost anuntati prea tarziu sau deloc ori chiar ca nu-i intereseaza problemele deputatului PSD. Ioan Munteanu (PSD), secretar al Camerei, a declarat pentru NewsIn ca nici nu a fost anuntat de aceasta sedinta. "Nu m-a sunat nimeni, n-am primit nici-un sms. N-am stiut, sunt in teritoriu si stiam ca nu se lucreaza saptamana asta. Cand eram la Bucuresti, imi trimiteau si zece sms-uri pe zi ca sa vin la votul final, acum nici-un mesaj nu mi-au trimis", a aratat el. Daniela Popa (PC), tot secretar al Camerei, spune insa ca a fost anuntata de sedinta, dar prea tarziu. In ceea ce-l priveste pe Miron Ignat, chestor al Camerei, reprezentand grupul minoritatilor, acesta si-a explicat absenta intreband sec: "Ce treaba am eu cu Mitrea?".

Votul Camerei Deputatilor in cazul avizarii inceperii urmaririi penale a lui Miron Mitrea ar putea fi dat dupa alegerile din 1 iunie, in conditiile in care aceasta camera a Parlamentului are un program redus din cauza campaniei
electorale pentru locale. Pe de alta parte, Senatul care este si el sesizat in legatura cu avizarea urmariirii penale a unor ministri-senatori este intr-o situatie similiara. Presedintele Comisiei juridice a Senatului, Norica Nicolai, a estimat luni ca rapoartele in cazurile Paul Pacuraru si Codrut Seres vor fi inaintate plenului abia dupa alegerile locale, vicepresedintele liberal invocand absenteismul membrilor comisiei.

Petre Roman crede că, după 18 ani, dezamăgirea i-a îndepărtat pe oameni de vot

Fostul premier Petre Roman, cel care a condus guvernul ce a organizat primele alegeri democratice din 20 mai, critică actuala campanie
electorală şi spune că, după 18 ani, oamenii au sentimentul că viaţa lor nu va fi mai bună indiferent cu cine votează.

Într-o declaraţie acordată NewsIn, Petre Roman susţine că în 1990 a fost o campanie civilizată, deşi au fost şi situaţii "condamnabile" reclamate de opoziţia de atunci, însă, privind retrospectiv, acestea erau absolut fireşti pentru acea etapă politică.

Fostul premier mai spune că, de atunci şi până acum, viaţa politică s-a normalizat, însă deplânge ceea ce el consideră a fi "impostura" de acum. "S-a ajuns într-un fel la o normalitate pentru ca apoi să pierdem caii, ca să zic aşa. În prezent s-a ajuns la o enormă impostură, ascunsă de tot felul de jocuri mediatice şi de publicitate
, că despre asta este vorba. Goliciunea, sărăcia ideilor, sărăcia personalităţilor sunt mascate de jocuri mediatice şi publicitate", crede fostul premier.

„Suntem într-un punct în care activitatea noastră este blocată“

rocurorul general al României, Laura Codruţa Kovesi, declară – într-un interviu acordat ziarului Gândul – că “lucrăm la nivel de criză în Ministerul Public”. Printre motive, se numără lipsa acută de procurori.

Dar o problemă şi mai mare o reprezintă modificările aduse Codului fiscal, care au blocat, în acest moment, marile dosare de criminalitate economico-financiară, evaziune fiscală şi spălare de bani. Astfel, procurorii nu mai pot cere inspectorilor ANAF să efectueze verificări financiare. Acum magistraţii sunt obligaţi să facă expertize contabile, dar bugetul pentru acestea nu a fost suplimentat.

Codruţa Kovesi recunoaşte că, de mai multă vreme, procurorii din ţară i-au semnalat că nu se înscriu la concursurile de promovare în funcţii pentru că acestea sunt aranjate. De asemenea, procurorul general este nemulţumit de colaborarea cu Consiliul Superior al Magistraturii(CSM), pe care o caracterizează drept greoaie şi ineficientă.


- Doamnă procuror general, cum a fost anul 2007 pentru procurori şi pentru Ministerul Public?

- Aş putea spune că a fost un an foarte greu pentru Ministerul Public şi pentru procurori în general. Nu neapărat prin activitatea pe care o desfăşurăm şi pe care am desfăşurat-o şi în anii anteriori ci mai ales datorită faptului că, în acest an, atacurile asupra Ministerului Public au fost mult mai mari decât în anii anteriori. Dacă ar fi să privim partea bună a acestor lucruri, îmi place să cred că aceste atacuri au pornit de la activitatea pe care am desfăşurat-o şi anume că prin dosarele penale pe care le-am intrumentat am deranjat, ceea ce a dus şi la aceste atacuri împotriva Ministerului Public, împotriva statutului pro­curorilor.

- Scandalul privind fraudarea examenului de promovare în funcţii a procurorilor a adus mari prejudicii de imagine parchetului. Credeţi că procurorii care instrumentează acest dosar penal vor avea curajul să finalizeze această cauză în sensul dovedirii vinovăţiei propriilor colegi?

- Sunt convinsă că vor face acest lucru. Dacă vorbim de o lovitură de imagine, să nu uităm totuşi că aceşti procurori, care sunt suspectaţi că au comis fapte de corupţie, sunt cercetaţi practic de o altă unitate a Ministerului Public. Ceea ce poate să ne aducă un plus de imagine, dar nu cred că acest lucru este important, să avem un plus sau un minus de imagine. Ceea ce este regretabil este faptul că procurori care candidează la funcţii atât de importante în Ministerul Public – cum este cea de procuror general de parchet de curte de apel – sunt implicaţi, sunt suspectaţi de fapte de corupţie, cum sunt de altfel şi membrii comisiei de examinare. Este un semnal de alarmă pe care trebuie să ni-l tragem nu numai nouă, dar şi CSM-ului. Cred că e timpul ca CSM să conştientizeze că este o problemă cu aceste examene. Nu trebuie să vă ascund faptul că la întâlnirile cu procurorii din ţară, de mai multe ori, ei mi-au spus că sunt probleme cu organizarea acestor concursuri pentru promovare în funcţii de conducere dar şi pentru promovări în funcţii de execuţie. Sunt probleme cu privire la modul de constituire a comisiilor, cu privire la bibliografia stabilită şi la modul de punctare. Pe unii dintre ei i-am întrebat de ce nu se înscriu la concursul pentru funcţii de conducere. Avem un exemplu la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj - o unitate de parchet foarte importantă întrucât are patru judeţe - unde nu s-a înscris nimeni la acest concurs. Din discuţiile cu colegii din ţară, pentru că i-am întrebat de ce nu se înscriu la funcţii de conducere, aceştia mi-au răspuns că aceste concursuri sunt aranjate. Şi unii dintre ei, din acest motiv, nu doresc să participe. Eu cred că demararea acestui dosar este un punct de plecare pentru a regândi modul de organizare a acestor concursuri.

- Secţia de procurori a CSM a avut o atitudine aproape complice cu procurorii implicaţi în acest dosar în momentul în care DNA a solicitat avizarea reţinerii şi arestării. Cum aţi putea caracteriza colaborarea dvs., ca şef al Ministerului Public, cu CSM-ul?

- Aş caracteriza-o ca fiind ex­trem de greoaie şi de ineficientă. La preluarea mandatului meu, nu am vrut să am idei preconcepute, nu am făcut în declaraţiile mele nici un fel de apreciere referitoare la colaborarea cu CSM. Pentru că am vrut să mă conving în timp dacă este o colaborare bună şi eficientă. Însă, după un an de zile, pot să vă spun că ea este greoaie şi ineficientă. Este greoaie pentru că toate solicitările pe care le-am făcut în calitate de conducător al Ministerului Public s-au soluţionat cu mare întârziere. Aş putea să vă exemplific prin statul de funcţii şi personal al Ministerului Public, care a stat la CSM câteva luni bune. S-a dat un aviz conform pe un stat de funcţii oricum modificat şi s-a dat după câteva luni. Colaborarea a fost ineficientă pentru că de multe ori am semnalat lipsa de personal cu care se confruntă Ministerul Public. Practic, lucrăm la nivel de criză în Ministerul Public. Avem unităţi de parchet la care lucrează un singur procuror. În această lună am avut două situaţii deosebite. La unul dintre parchete a decedat primul procuror şi a rămas doar un procuror care doar o vechime de şase luni şi care trebuie să conducă unitatea, iar la un alt parchet, la Horezu, am rămas fără nici un procuror, pentru că era un singur procuror care s-a îmbolnăvit. Deci sunt situaţii pe care CSM le cunoaşte. În acest an, pot să spun că problema de personal nu a avut nici o rezolvare pozitivă. S-au făcut acele interviuri pentru a aduce ca procurori avocaţi cu 10 ani vechime, s-au mai repartizat câţiva din cei care au absolvit Institutul Naţional al Magistraturii, însă nu a fost o politică eficientă.

- Camera Deputaţilor a încercat anul acesta să modifice legislaţia penală într-o manieră care ar fi îngreunat serios activitatea procurorilor. Au mai existat şi alte demersuri de acest gen?

- Da. Am semnalat, de altfel, o problemă deosebit de gravă şi anume modificarea Codului fiscal. Prin aceste modificări se interzice procurorilor sau organelor de cercetare penală să solicite efectuarea de verificări financiare de către inspectorii ANAF. În aceste condiţii, în cazurile de criminalitate economico-financiară, evaziune fiscală, spălare de bani şi alte infracţiuni, suntem obligaţi să facem expertize contabile, însă - corelativ cu această modificare legislativă - nu ni s-a suplimentat bugetul pentru expertize. Şi iată că suntem într-un punct în care într-un anumit fel activitatea noastră este blocată.

- Anul acesta a plouat cu restituiri la parchete ale unor dosare mare corupţie, în care acuzaţii sunt politicieni şi oameni de afaceri. În ce măsură apreciaţi că răspunderea pentru aceste restituiri aparţine procurorilor?

- Restituirea dosarelor la procurori este şi un criteriu de evaluare a activităţii, aceste restituiri sunt monitorizate. Aşa cum am mai arătat, am cerut să facem o analiză pe toate aceste restituiri. Pot să vă spun că, în ultimele 3 luni, s-au restituit, pe toată ţara, de la instanţele de judecată la parchete un număr de 35 de dosare penale, la un număr de aproximativ 300.000 de dosare trimise în faţa instanţei. Deci, procentul este destul de mic. Din aceste 35 de cauze, un număr de 10 sau 12 sunt, după cum ştiţi cele din dosarele mari. Când vom finaliza analiza, vom trimite rezultatele CSM-ului pentru că este foarte important să ştim dacă avem o problemă noi procurorii sau dacă este o problemă la judecători sau dacă avem o problemă de interpretare şi aplicare a legii.

Dosarul de comunist al generalului Vasile Milea

Fostul sef al Armatei, mort la Revolutie, a fost initial exclus din partid pentru furt si violenta.



La 18 ani de la disparitie - in dimineata zilei de 22 decembrie 1989 -, generalul Vasile Milea ramane unul dintre cele mai controversate personaje ale Revolutiei, atat prin ordinele date in timpul revoltei, ca ministru al apararii, dar si prin prisma variantei oficiale a mortii, sinuciderea.

Si mai putin cunoscute raman insa detaliile din biografia sa. Cele legate de suisurile si coborasurile carierei militare, de sanctiunile si promovarile pe linie de partid, de caracterizarile facute de superiori si subordonati.

„Evenimentul zilei”, in colaborare cu „Militia spirituala”, reconstituie astazi traiectoria generalului, pe baza filelor din „Dosarul de Partid al Tovarasului Milea Vasile”. Un document de referinta care denota hotararea fostului ministru al lui Ceausescu de a intra in Partidul Comunist si detaliaza episodul excluderii sale, pe fondul acu-zatiilor grave, de abuz de putere si instigare la furt.

Ura fata de mosieri

INTRAREA. Pentru a deveni membru al Partidului Muncitoresc Roman (PMR, predecesorul PCR - n.r.), Vasile Milea, pe atunci maior, a depus pe 16 februarie 1955 o cerere la Organizatia de Baza a UM 04326 Basarabi. „Studiind hotararile PMR, (...) mi-am dat seama de telul si scopul maret pe care-l urmareste sa-l infaptuiasca in Patria noastra...”, scria in acea vreme maiorul Milea. Admiterea sa printre comunistii cu carnet nu s-a facut insa automat.

Au urmat procedurile standard ale birocratiei de partid: verificarea rudelor si prietenilor viitorului membru, sedintele cu prelucrari si dari de seama ale candidatului, redactarea la foc automat de autobiografii pentru cei de la Cadre si referintele date de ofiterii care l-au cunoscut. Pentru acestia din urma, camaradul Milea trecea drept „unul dintre cei mai pregatiti”, un om plin de „vointa de a realiza lucruri cat mai bune”, dar si un „arogant” sau un personaj care avea de „lichidat mai multe lipsuri”.

La toate acestea, pe 20 iulie 1955, candidatul Vasile Milea adauga la dosar si dovada suprema a profundei sale antipatii fata de clasele exploatatoare. Antipatie dezvoltata, marturisea viitorul general, in adolescenta, cand muncea cu familia la lemne, in slujba unui mosier: „In timpul cat am lucrat cu familia mea la lemne la acest mosier am vazut o serie de escrocherii pe care le facea cu muncitorii. Acest lucru m-a facut sa-l urasc si mai mult”.

De altfel, asa cum rezulta din propriile declaratii din dosar, unele rude ale generalului (r) Milea au continuat, si dupa sosirea comunistilor, sa-si castige existenta ca muncitori forestieri. Ulterior, dupa aproape doi ani de „probe”, pe 20 septembrie ‘57, Vasile Milea a devenit membru cu „drepturi depline” al PMR.

Paguba de 700.000 de lei

EXCLUDEREA. Respectarea disciplinei de partid nu a fost insa usoara. Pe 30 iulie 1958, la mai putin de un an de la debutul efectiv in PMR, ofiterul Milea, devenit intre timp locotenent-colonel, era exclus. Cu cateva luni mai devreme, Controlul Financiar Intern (CFI) descoperise o paguba de peste 700.000 de lei, iar Milea a fost destituit din fruntea Diviziei 9 Mecanizata „Marasesti”. I se imputau lipsuri in parcul auto, la carburanti, depasirea normelor de kilometri, o butelie de aragaz, dar si ca si-a obligat subordonatii sa fure de pe santiere.

In replica, intr-o declaratie din decembrie ‘58, ofiterul se apara aratand ca a actionat astfel, „conviins fiind ca toate acestea ajuta la ridicarea nivelului de pregatire de lupta al unitatilor”.

„Mai, ceferistule!”

Acuzele aduse pentru retragerea carnetului de partid: furt, batai, injuraturi si desconsiderarea activitatilor politice. Iata cateva dintre faptele incriminate in hotararea de excludere, publicata in iulie 1958: „(Milea) a fortat (...) pe comandantii de unitati sa fure materiale de pe diferite santiere ale sectorului socialist”, „a luat una butelie aragaz (...) si nu a platit-o”, „in relatiile cu ofiterii - loviri, jigniri - a facut ca acestia sa se indeparteze de el si sa aibe frica”, „nu a participat regulat la adunarile de partid” si a „desconsiderat activitatea sectiei politice”.

Vizavi de caracterul vulcanic al viitorului sef al Armatei din anii ‘80, emblematica e marturia capitanului Constantin Iancu: „(...) tov. Lt. col. Milea Vasile lovea militari, ii injura si ii jignea prin cuvinte ca boule, magarule, du-te dracului si acestea chiar dupa ce a fost primit membru de Partid”. A capitanului Constantin Baciu: „De ofiteri nu a fost iubit pentru ca nu a stiut sa se poarte cu acestia (...) dimpotriva, a desconsiderat pe multi si nu a tinut cont de capacitatea lor, zicandu-le uneori „mai, academicianule, ceferistule” etc.”.

Dar si a capitanului Ioan Nicu-lescu, de la Cernavoda: „Cand se auzea ca vine tov. Lt. col. Milea Vasile in unitate majoritatea ofiterilor si a restului de militari traiau unele momente de teama”.

„Bun si framantat tovaras”

REVENIREA. Cazut in dizgratia partidului, acuzat si de ofiteri, dar si de inspectorii CFI, Vasile Milea a urmarit constant sa redevina membru de partid. O demonstreaza autocriticile, facute conform procedurilor, si eforturile de „lichidare a lipsurilor dovedite”.
In cele din urma, a reusit. Pe 6 octombrie 1960, o hotarare a Comisiei de Partid de pe langa Directia Superioara Politica a Armatei hotara „ridicarea sanctiunii (...) si reincadrarea lui (Vasile Milea) in randurile membrilor de partid, fara sa i se recunoasca vechimea in partid avuta anterior”.

Printre argumentele Comisiei s-a numarat si faptul ca, „lt. col. Milea, in perioada care a trecut de la excluderea din partid, a dovedit ca este un tovaras care a fost framantat de situatia sa din partid”.

22 DECEMBRIE '89

O moarte controversata

Generalul Vasile Milea s-a nascut pe 1 ianuarie 1927, in Leresti (Arges). In 1949 a absolvit Scoala de ofiteri de infanterie, cu calificativul „bine”, iar in ‘52 - Facultatea de Tancuri, cu „foarte bine”. Apoi, a avansat rapid: in 1964, la 37 de ani, era general-maior, general-locotenent in ‘69 si sef al Marelui Stat Major in 1980. Pe 16 decembrie 1985, cu patru ani inaintea momentului „Timisoara”, Milea a fost numit ministru al apararii.

A fost acuzat de reprimarea Revolutiei, iar Ceausescu l-a etichetat drept „tradator”. Dosarul mortii lui Vasile Milea a fost redeschis in 2004, iar in mai 2005 trupul sau a fost deshumat de procurori. Intr-un interviu din „Jurnalul National”, sotia acestuia, Nicoleta Milea, respingea ipoteza sinuciderii. Ea a invocat si un ultim telefon dat de fostul ministru, in dimineata de 22 decembrie ‘89, cand ar fi auzit zgomote produse de lovituri, respiratia grea a generalului si o impuscatura.

17 gloante la Revolutie, 18 ani de uitare

Familia unui revolutionar clujean este nevoita sa suporte costurile tratamentului lunar, care se ridica si pina la 4.000 de lei, in ciuda gratuitatii prevazute de lege.

Ciuruit de gloante in 24 decembrie 1989, clujeanul Mircea Emilian Rusu se zbate in prezent intre viata si moarte pe patul unui spital din Cluj-Napoca, unde medicii i-au mai dat cel mult trei luni de viata. Dupa 18 ani de chinuri, in care clujeanul a suferit peste 30 de interventii chirurgicale pentru refacerea picioarelor care au fost atinse de 17 gloante trase de o arma automata, lasindu-l fara masa osoasa in zona membrelor inferioare, Mircea Rusu nu mai are putere nici macar sa scrie pe o foaie de hirtie cum s-a intimplat tragedia care i-a schimbat viata.

Mircea Emilian a fost impuscat in seara zilei de 24 decembrie 1989, in Piata Cipariu din Cluj-Napoca, in timp ce se afla in masina personala si se indrepta catre Trustul de Constructii, unde era student stagiar. Avea atunci 30 de ani si era absolvent al Facultatii de Constructii Civile si Industriale. „A fost ciuruit - 17 gloante i-au strapuns ambele picioare, de la briu in jos. Unele gloante au trecut prin carne, altele i-au zdrobit osul. Toate oasele picioarelor i-au fost distruse complet. Picioarele lui i-au fost rana vie“, isi aminteste tatal sau, Vasile Rusu, acum in virsta de 78 de ani.

Ranitul a fost internat de urgenta in cadrul Spitalului Militar din Cluj-Napoca, unde, conform unei adeverinte eliberate de spital, la externare i-a fost recomandat un tratament de specialitate in cadrul unui spital de profil ortopedic. „Mi-au spus ca nu mai au ce sa-i faca. Daca nu il duc undeva in strainatate, moare“, isi aminteste tatal lui. Cu eforturi, acesta a reusit ca in februarie 1990 sa-l interneze in Clinica de Chirurgie a Ludwig Maximilians Universität München. Aici a fost tratat pentru pseudoartroza defectuoasa infectata extinsa, timp de trei ani si jumatate, prin intermediul unor proceduri speciale care puteau fi realizate doar la München. „Ii taia din spate si ii reconstruia picioarele. Am apelat la Serviciul de Ajutorare Maltez, la Crucea Rosie din Germania. Din Romania nu m-a ajutat nimeni cu nimic, nici macar cu un ac“, isi aminteste tatal sau, care este de profesie arhitect proiectant.

Aflat in Germania, a fost ajutat si de reprezentantii parohiei München, unde a fost angajat drept instalator, iar sotia sa, bucatareasa. Banii pe care ii primeau drept salarii erau virati direct in contul spitalului unde era internat fiul sau. „Parohul de München, al landului Bavaria, insotit de mai multi preoti, a intrat in spitalul de chirurgie din München si a trecut de la un pat la altul. Mircea era inchis intr-o capsula, ca intr-un computer, de plastic. I se vedeau toate ranile. Acestea nu au fost inchise complet timp de jumatate de an. Toate erau rani deschise. Vazindu-l acolo, a ramas surprins. Parohul de München nici nu stia de Romania, a intrebat unde e Romania“, spune Vasile Rusu. Ajutorul financiar prin intermediul bisericii a continuat, iar cazul sau a fost prezentat enoriasilor, toate donatiile fiind trimise direct spitalului pentru a suporta costurile operatiilor. „Timp de trei ani si jumatate a fost internat in Germania. Am facut 108 drumuri la volanul masinii din Romania pina in Germania in timpul asta. Dupa venirea in Romania, mergea la control in fiecare luna, timp de peste un an“, afirma Vasile Rusu.

La intoarcerea in tara din clinica din Germania, ranile pareau a fi vindecate, dar Mircea nu a mai putut sa lucreze. Treptat, starea sa s-a deteriorat. Din cauza anesteziilor repetate, a slabiciunii, noi infectii s-au generalizat, iar ultimul diagnostic stabilit este scleroza laterala amiotrofica, sindrom bulbar, traheostoma si ventilatie mecanica. „A avut 108 kg, un om puternic, va arat fotografiile lui din zilele bune. A ajuns ca nu mai putea ridica o galeata de apa dupa citiva ani. Treptat, nu a mai putut ridica galeata goala, nu a mai putut-o prinde de toarta, abia isi misca miinile, abia scrie la calculator. A ajuns sa paralizeze, nu s-a mai putut misca treptat. Vorbea tot mai greu, pina prin 2002- 2003, cind a ajuns sa vorbeasca atit de greu ca nici noi parintii nu il mai intelegeam, pina cind a amutit de tot. Boala a lucrat, l-a macinat de tot“, povesteste tatal revolutionarului. Acum l-a adus din nou pe patul de spital.

Vasile Rusu este nevoit sa vada cum fiul sau

se stinge, in ciuda eforturilor pe care

le-a facut in ultimii 18 ani
In cei 18 ani de la Revolutie, parintii clujeanului Mircea Rusu s-au luptat sa il tina in viata si nu au scutit nici un efort. Fara sa primeasca nici un fel de ajutor din partea statului roman. Tot echipamentul medical care il ajuta sa respire, care il tine in viata, a fost cumparat de ei. „In jur de 30.000 de euro am platit pentru toate aparatele de respirat, de expirat, de aspirat secretiile, sint cinci aparate in total. Acasa i-am cumparat pat cu telecomanda, masa speciala, toate medicamentele de care a avut nevoie“, spune Vasile Rusu. Pentru a face rost de acesti bani, batrinul a vindut garsoniera fiului sau si casa pe care incepuse sa i-o construiasca. „Am fost arhitect proiectant, am avut un salariu bun, toata viata am muncit si i-am construit o casa. Am reusit sa-i construiesc o casa, pina la zidarie, am turnat placa, dar mai sus nu am mai apucat sa fac nimic. Am vindut-o, au pus acoperisul noii proprietari. Am vindut-o sa am bani pentru medicamente“, spune el.

Lunar, intretinerea fiului sau costa intre 3.000 si 4.000 de lei, bani care sint cheltuiti cea mai mare parte pe medicamente. „Fiul meu primeste pensie de revolutionar, de la inceputul anului acesta, cite 1.200 de lei pe luna. Pina anul acesta nu am primit nimic. Il intretinem din pensia mea, din pensia sotiei, pentru a-i asigura medicamentele“, spune el.

In incercarile disperate de a obtine o recunoastere a drepturilor de care dispune fiul sau, ca ranit in Revolutie, Vasile Rusu a solicitat si a primit o adeverinta din partea Guvernului Romaniei - Secretariatul de Stat pentru problemele revolutionarilor din 1989, prin care se atesta faptul ca fiul sau beneficiaza de accesul gratuit la tratamente si medicamente. Actul, eliberat in ianuarie 2007, prevede ca, daca i-au fost solicitati bani pentru acordarea asistentei medicale, i-au fost incalcate drepturile prevazute de Legea nr. 341/2004.

Vasile Rusu spune ca acest document nu a fost luat niciodata in seama de reprezentantii spitalelor. „Hirtia? Nu o ia nimeni in seama. Nu a fost spital unde sa nu o fi prezentat, nimeni nu o ia in seama. «Asta e buna la veceu», mi s-a spus, nimeni nu o respecta. Daca Ministerul Sanatatii le-ar vira banii, ar respecta-o, dar asa, nu o respecta“, spune el. Asa ca toate cheltuielile sint suportate in continuare de familie.

Acasa, camera fiului sau este goala. Peste tot sint cutii cu medicamente si aparatura medicala. O parte sint duse la spital, cu fiul sau. „Si acum respira cu aparatul lui, nu cu cel al spitalului. Mincarea din spital nu o poate consuma, mincare ii trimit de acasa, nu consuma nimic de acolo, pina si betadina si serul le-am cumparat“, spune Vasile Rusu. „Clorura de sodiu, betadina, cutii intregi, le-am cumparat pe banii nostri. Acum am reusit de-am scapat cu 370 de lei. E mult, sa nu credeti ca e putin. Astea sint medicamentele pe o perioada scurta“, spune resemnat Vasile Rusu.

*
Medicamente cu bani de acasa

Chiar daca Mircea Emilian este internat la Spitalul de Boli Infectioase din Cluj, parintii sai spun ca tot ei trebuie sa plateasca pentru medicamente si toate cele trebuincioase. Fapt confirmat si scuzat de reprezentantii institutiei medicale prin lipsa banilor. „Oricare spital din tara are fondul de cheltuieli. Iar medicii stabilesc care este esentialul de medicamente, pentru fiecare bolnav in parte. Avem fonduri pentru medicamentele esentiale. As putea spune ca ne-ar trebui un fond dublu fata de cit avem acum, dar bunul-simt nu ma lasa. Si ministerul are un buget al sau. Pentru fiecare pacient, medicamentele esentiale le stabileste medicul sau. Fondurile sint limitate oriunde in lume. Stiti cum se spune: sanatatea nu are pret, dar are buget“, a declarat prof. univ. dr. Dumitru Cirstina, purtatorul de cuvint al Spitalului de Boli Infectioase din Cluj. Potrivit acestuia, exista situatii in care bolnavul este sfatuit sa cumpere si alte medicamente pe care spitalul nu le are, iar daca acesta doreste, le cumpara.

Desertul A2

Singura autostrada din Romania proiectata la standarde europene din cele doua existente in intreaga tara arata, la patru ani de la inaugurarea primului tronson, ca un drum pustiu: fara benzinarii, restaurante sau alte spatii de servicii nelipsite pe soselele din Uniunea Europeana. Soferii, si mai ales cei straini, risca sa faca pana prostului pe Autostrada Soarelui daca au uitat sa alimenteze in oras. Aceasta in ciuda faptului ca, inca de acum trei ani, investitorii
si-au manifestat interesul de a deschide statii de benzina, avand in vedere traficul impresionant care, potrivit estimarilor, va creste in urmatorii ani la 15.000 de autoturisme pe zi.



Autoritatile din transporturi evita sa vorbeasca despre jocurile de putere din spatele acestei anomalii, insa dau de inteles ca tensiunile care au blocat atat mai multe proiecte de autostrada, cum ar fi cea Bucuresti - Brasov, cat si constructia de utilitati pe Bucuresti - Constanta (autostrada A2), ar fi de natura politica.
Oficialii Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNADNR) sustin ca lipsa benzinariilor si a spatiilor de servicii de pe A2 este rezultatul faptului ca, pana acum, pur si simplu nu s-a avut in vedere acest lucru. Cel putin pana in 2007 nu a existat nici macar un proiect viabil care sa faca posibila construirea utilitatilor. "S-a intarziat pentru ca, cum sa va spun, pana acum nu s-a avut in vedere dorinta aceasta de concesionare. S-a vorbit de o intretinere multianuala, se discuta sa dam unor firme pe o perioada de 3 - 5 ani sa faca o intretinere a autostrazii. In acest context nu s-a mai vorbit despre concesionare, iar concesionarul are nevoie de cadastru, ca ii trebuie ca sa obtina autorizatii de constructii pentru statiile PECO", afirma Cristian Duica, director general adjunct intretinere si administrare CNADNR. Pe de alta parte, reprezentantii Ministerului Transporturilor afirma ca fostul ministru, Gheorghe Dobre - care a preluat mandatul in 2005, la "pachet" cu primii 100 de kilometri de autostrada, proaspat inaugurati - a respins ideea de parteneriat public - privat, adica de concesiune a autostrazii. Lipsa benzinariilor ar fi doar "varful icebergului" unor dezbateri tensionate asupra oportunitatii introducerii managementului privat pentru asigurarea de servicii pe autostrazi si chiar a constructiei acestora in regim de parteneriat public - privat. Potrivit unor surse, Dobre chiar s-ar fi exprimat ca nu accepta asemenea "smecherii". In acelasi timp, fostul ministru a reziliat intelegerile de parteneriat pentru constructia autostrazii Bucuresti - Brasov, semnate de precedentul guvern cu firmele Strabag, Vinci, Ashtrom Roichmann, lucru care le-a determinat pe acestea sa ameninte ca vor da statul in judecata, pe motiv ca bagasera milioane de euro in lucrari premergatoare. Democratul si-a explicat, la momentul respectiv, decizia, prin faptul ca parteneriatul public-privat (PPP) nu permitea concurenta, deoarece prevederile din legislatie nu le respectau pe cele din legislatia europeana.


"Trauma" lui Dobre
Legislatia pe care au fost facute parteneriatele reziliate de Dobre a fost modificata in 2005, pentru a fi armonizata cu cea europeana, care cere transparenta totala in procedurile de achizitie publica, insa ministrul democrat a evitat, in continuare, sa lucreze pe formule de PPP. Astfel, nu s-a mai gasit, in timpul mandatului sau, nici o varianta viabila de a asigura servicii pe autostrada. "Doi ani de zile nu s-a intamplat foarte mult in acest domeniu pentru ca domnul ministru Dobre nu a dorit sa faca licitatii si proiecte in PPP considerand ca nu e o procedura convenabila", spune Septimiu Buzasu, secretar de stat in Ministerul Transporturilor si fost director in cadrul CNADNR. Acesta a mai aratat ca incercarile lui Dobre de a asigura o intretinere multianuala nu au avut succes pentru ca, fiind vorba de o perioada foarte scurta de timp, nu a fost foarte atractiv pentru investitori. Majoritatea companiilor petroliere interesate sa faca benzinarii pe autostrada au aratat ca nu au timp nici macar sa isi amortizeze investitia si atunci prefera sa nu investeasca. "Pe A2, fiind pe coridorul IV (n.r. - paneuropean) si avand doar un sector mic la acel moment - pana la Drajna - s-a incercat acea intretinere multianuala care a esuat - au fost trei incercari de a face licitatii - la primele doua a fost deficit de procedura, la a treia nu s-a prezentat nimeni sau s-a prezentat o singura firma - a fost un fiasco total. Dobre a fost extrem de temator, nu a vrut sa-si asume nici o decizie. A spus, ca atata vreme cat va fi ministru nu va exista PPP", a adaugat Buzasu. La randul sau, Dobre a reactionat iritat la problema autostrazilor. "Daca eu acum un an si jumatate am intampinat piedici, in timpul asta nu s-au despiedicat? Au ramas impiedicate? Ati auzit de un ministru care concesioneaza el? E vorba de Companie... Ce legatura are Ministerul? Un fost ministru a tot povestit care sunt problemele la momentul respectiv. Si cu autostrada, ce se intampla n-a interesat pe nimeni la acel moment. De fapt acuma vad ca nu mai intereseaza pe nimeni, vorbeste doar Compania cand e zapada. Iar cand eram ministru toata lumea: ministrul n-a facut. Aveti Compania la dispozitie, intrebati-i pe ei!", ne-a declarat Dobre.



Incurcaturi juridice
La aceste balbaieli s-au adaugat si problemele juridice cu spatiile aferente serviciilor, care au fost cumparate de stat, dar care nu au nici pana la ora actuala cadastru si intabulare.
Referitor la problema blocarii proiectelor de constructie a utilitatilor, actualul ministru al Transporturilor, Ludovic Orban afirma ca a fost vorba de o situatie ambigua in ce priveste proprietatea si legislatia. "Practic, Compania nu este proprietara terenului, terenul este al statului si CNADNR este concesionar si ei nu aveau posibilitatea legala sa subconcesioneze. Atunci am decis sa derulam procedura cu Ministerul Transporturilor si Compania", ne-a declarat ministrul. Orban a adaugat ca intarzierea a fost si o chestiune de decizie politica: "La urma urmei - daca se ia o decizie politica se face caietul de sarcini sa demareze licitatia". In 2006, al doilea ministru al Transporturilor din defuncta Alianta DA, Radu Berceanu, a revenit cu ideea concesiunii serviciilor, insa nu a mai avut timp s-o puna in practica. Oficialii ministerului spun ca, pana in luna iunie 2007, nu a existat nici o hartie oficiala care sa spuna ca se vor face concesiuni sau cum se va face intretinerea si operarea pe cele doua tronsoane de autostrada existente, asta in principal din cauza problemelor de deficit bugetar. Proiectele care nu aveau finantare nu aveau o viziune cum sa fie finantate, concesiunea fiind o forma de finantare in afara bugetului, daca includem la aceasta categorie inclusiv imprumuturile externe.
Banul public la ban privat trage
Intr-un final, dupa mai multe incercari si erori succesive, autoritatile au decis ca tot banul privat este solutia pentru arterele principale ale infrastructurii rutiere si au deschis portile catre parteneriatul public - privat.
Daca, intr-o prima faza, ministrul Orban si CNADNR anuntau concesionarea Autostrazii Soarelui, la pachet cu utilitatile, ulterior au decis sa "rupa" licitatia pentru benzinarii si servicii, pentru ca lucrurile sa mearga mai repede urmand ca, dupa concesionarea autostrazii, investitorul castigator sa preia si contractele de utilitati. Acesta ar urma sa asigure intretinerea si supravegherea A2 vreme de 29 de ani - pe toata durata contractului - si sa aiba incasari de la furnizorii de utilitati, respectiv sumele stabilite de acestia cu MT, dar si de la stat - sub forma unor plati de disponibilitate pentru serviciile asigurate. "Am luat decizia ca pentru statiile de carburanti sa facem licitatie separata - prima data ne-am gandit la o forma de inchiriere care merge foarte repede - nu se poate inchiriere pentru ca benzinarii nu pot obtine o autorizatie de constructie pe baza unui asemenea contract. Nu putem vinde spatiile pentru ca sunt spatiu public. Atunci singura varianta e tot concesionarea, care se poate face pe Ordinul 34 sau pe concesionare de bunuri, in cazul careia procedura se simplifica", ne-a declarat secretarul de stat Septimiu Buzasu (foto). Licitatia ar urma sa aiba loc cel mai tarziu in martie 2008, iar benzinariile amplasate din 25 in 25 de kilometri alternativ, pe ambele sensuri de mers. Pana la acel moment, ar urma sa fie rezolvata si problema intabularii.
Ministerul Transporturilor a renuntat la ideea initiala de a pune taxa pe A2, aceasta fiind construita din bani publici si din bani europeni. Totusi, reprezentantii ministerului au aratat ca nu pot garanta faptul ca taxa nu va fi introdusa odata cu o eventuala schimbare a legislatiei.
Regulile jocului, schimbate din mers
Potrivit Ministerului Transporturilor, in iunie 2007 s-a aprobat un memorandum in sedinta de Guvern prin care se promoveaza 15 proiecte in regim de concesionare care vizeaza atat cele doua autostrazi existente - A1 si A2, dar si constructia de noi autostrazi, care nu aveau finantarea asigurata - nici din fonduri europene, nici din bugetul de stat si nici alte surse de finantare (credite sau fonduri europene). Cel mai probabil, soferii vor plati taxe pe autostrazile construite in parteneriat public- privat, in cazul carora investitorul va asigura finantarea lucrarilor. De exemplu, pe Bucuresti - Brasov a fost aprobat studiul de fundamentare pe formula de concesionare, prin ordin de ministru. "Suntem in procedura de concesionare pe formula de dialog competitiv cu termen de depunere a ofertelor pe 15 ianuarie 2008. Dialog competitiv inseamna ca acolo unde achizitorul (n.r. - Ministerul Transporturilor) nu are experienta suficienta si nu poate defini in termeni foarte exacti serviciul sau lucrarea pe care o doreste se merge pe o varianta in care exista un dialog cu ofertantii care ajung in finala, astfel incat permanent oferta e imbunatatita", ne-a declarat Septimiu Buzasu, secretar de stat in MT.
La coada UE
Cu mai putin de 250 de kilometri de autostrada construiti, Romania se afla pe penultimul loc in Uniunea Europeana, dupa Bulgaria, care are 323 de kilometri de autostrada, la o suprafata de doua ori mai mica. In topul european al autostrazilor, mai prost decat noi stau tari precum Bosnia si Albania - care nu sunt inca in UE sau Letonia. In cei 17 ani care au trecut de la Revolutie, autoritatile nu au reusit sa dea in folosinta decat circa 150 de kilometri de autostrada. La instalarea la guvernare, Alianta DA a promis 520 de kilometri de autostrada pana in 2008, promisiune din care, pana in momentul de fata, au "onorat" mai putin de 90 de kilometri.

Natalia Morar, jurnalista care a infuriat Kremlinul

Numele Nataliei Morar, redactor al unui saptamanal moscovit independent, a facut ocolul lumii dupa ce, la sfarsitul saptamanii trecut, jurnalista nu a mai fost lasata sa intre in Rusia. Decizia autoritatilor din aceasta tara, comunicata la frontiera de catre FSB (urmasul temutului KGB), a fost pusa in legatura cu articolele critice la adresa Kremlinului si a presedintelui Vladimir Putin scrise de Natalia Morar si publicate de revista rusa "New Times". Investigatiile Nataliei Morar au scos la iveala o operatiuneuriasa de spalare de bani in care, acuza aceasta, ar fi fost implicati demnitari apropiati presedintelui Putin si conducatori ai serviciilor secrete rusesti.


Natalia Morar, nascuta la Chisinau, are cetatenie moldoveneasca si a absolvit la Moscova Facultatea de Sociologie, avand o vechime in presa de doar o jumatate de an. Ea a acceptat sa acorde "Romaniei libere" un interviu in care vorbeste despre investigatiile sale si felul in care a fost tratata de autoritatile moscovite. In ciuda varstei fragede, Natalia Morar are deja un CV impresionant in tabara opozitiei din Rusia: a lucrat atat pentru Mihail Hodorkovsky, oligarhul arestat pentru evaziune fiscala, cat si pentru liderul partidului de opozitie "Cealalta Rusie", fostul campion mondial de sah Gari Kasparov.



Jurnalista Natalia Morar, o basarabeanca de 23 de ani care lucreaza pentru un saptamanal din Rusia, a aflat duminica trecuta – pe aeroportul din Moscova, la intoarcerea dintr-o delegatie din Israel – ca nu mai are voie sa intre in aceasta tara.

Scandalul s-a transformat intr-unul international dupa ce s-a facut legatura dintre expulzare si articolele critice la adresa Kremlinului scrise de Natalia Morar. Cine este insa, in realitate, tanara ziarista despre care se spune ca si-a atras furia lui Vladimir Putin si a serviciilor secrete rusesti? "Romania libera" a realizat un interviu cu ziarista basarabeanca, in care aceasta vorbeste despre investigatiile ei si despre felul in care a fost tratata de autoritatile de la Moscova.

» Ce s-a intamplat exact duminica trecuta, atunci cand nu ti s-a mai permis accesul in Rusia?
— Natalia Morar: Eu ma intorceam in tara cu un grup mare de ziaristi. La punctul de control de pe aeroport, au venit cei de la politia de frontiera si mi-au spus ca nu am voie sa intru pe teritoriul Rusiei. Am intrebat: "Cine nu-mi da voie sa intru in Rusia?". Ei mi-au spus ca aparatul central al serviciului FSB (n.r. – Serviciul de securitate al Rusiei, urmasul KGB-ului). Eu am inceput sa intreb, din tot grupul cu care eram, doar eu aveam probleme. Toti au trecut mai departe. Apoi, mi s-a spus ca au primit o hartie de la aparatul central al FSB in care scria ca Natalia Morar nu are voie sa intre in Rusia. Eu nu am vazut insa acest document. Nu l-a vazut nimeni, nici avocatii nostri care s-au ocupat de caz ulterior, nici organizatiile care au protestat fata de ce mi s-a intamplat.

» De fapt, in baza caror acte stateai pe teritoriul Rusiei? Tu esti cetatean moldovean…
— Eu am pasaport moldovenesc si am documentele depuse pentru a obtine cetatenia rusa, lucru care ar trebui sa se intample in aprilie 2008. In acest moment, am permis de munca pe teritoriul Rusiei, permis pe care-l prelungesc in fiecare an; urmatoarea data era iulie anul viitor. Deci nu aveam probleme din acest punct de vedere…

» In Rusia, un serviciu de securitate poate interzice accesul unui cetatean pe teritoriul rusesc?
— Da, aici este altfel decat la voi. Mi s-a spus explicit ca serviciul de securitate federal mi-a interzis accesul.

» Totusi, de ce crezi ca ti s-a intamplat acest lucru?
— Eu sunt convinsa ca problema este legata de ultimele mele articole publicate in revista "New Times". Ultimul dintre ele s-a chemat "Banii negri ai Kremlinului", in care vorbeam despre cum a fost finantata campania electorala a presedintelui rus.

» Am citit unele dintre aceste articole care au fost traduse in limba engleza. Intr-unul vorbeai despre transferul unor mari sume din Rusia in banci din Austria, despre spalare de bani.
— Da, aceea a fost o investigatie inceputa in luna mai, tradusa si preluata in ziare occidentale. Am publicat atunci si documente despre transferuri de bani in off-shore-uri. Banii erau transferati din Rusia la vreo 60 de banci din diferite tari, prin banca Raiffeisen din Austria. Este vorba despre miliarde de dolari. Eu am vrut sa demonstrez ca oameni mari, care sunt legati de presedintele Rusiei, si cu oameni din administratia prezidentiala si din serviciul federal de securitate sunt implicati intr-o afacere de spalare de bani. Ma refeream la oameni cu functii inalte, cum ar fi Igor Sechin, seful administratiei prezidentiale, Victor Ivanov, asistentul lui Vladimir Putin, sau Alexander Bortnikov, adjunctul serviciului federal de securitate, oameni care sunt legati de aceasta afacere. Era o schema complicata in care era implicata si o banca ruseasca – Diskont – si banca austriaca Raiffeisen, prin care s-a transmis cea mai mare parte a banilor. Se scoteau bani din Rusia si se puneau la adapost in off-shore-uri din alte tari.

» Ai scris si despre implicarea bancii Raiffeisen in aceasta afacere. Pe ce te bazezi?
— Eu cred ca banca aceasta a fost aleasa deoarece Vladimir Putin a trait in Germania si-i cunoaste pe cei de la Raiffeisen. Banca aceasta este una dintre primele banci care au lucrat in Rusia. Noi credem ca este o legatura personala intre Raiffeisen si Putin.