„Suntem într-un punct în care activitatea noastră este blocată“

rocurorul general al României, Laura Codruţa Kovesi, declară – într-un interviu acordat ziarului Gândul – că “lucrăm la nivel de criză în Ministerul Public”. Printre motive, se numără lipsa acută de procurori.

Dar o problemă şi mai mare o reprezintă modificările aduse Codului fiscal, care au blocat, în acest moment, marile dosare de criminalitate economico-financiară, evaziune fiscală şi spălare de bani. Astfel, procurorii nu mai pot cere inspectorilor ANAF să efectueze verificări financiare. Acum magistraţii sunt obligaţi să facă expertize contabile, dar bugetul pentru acestea nu a fost suplimentat.

Codruţa Kovesi recunoaşte că, de mai multă vreme, procurorii din ţară i-au semnalat că nu se înscriu la concursurile de promovare în funcţii pentru că acestea sunt aranjate. De asemenea, procurorul general este nemulţumit de colaborarea cu Consiliul Superior al Magistraturii(CSM), pe care o caracterizează drept greoaie şi ineficientă.


- Doamnă procuror general, cum a fost anul 2007 pentru procurori şi pentru Ministerul Public?

- Aş putea spune că a fost un an foarte greu pentru Ministerul Public şi pentru procurori în general. Nu neapărat prin activitatea pe care o desfăşurăm şi pe care am desfăşurat-o şi în anii anteriori ci mai ales datorită faptului că, în acest an, atacurile asupra Ministerului Public au fost mult mai mari decât în anii anteriori. Dacă ar fi să privim partea bună a acestor lucruri, îmi place să cred că aceste atacuri au pornit de la activitatea pe care am desfăşurat-o şi anume că prin dosarele penale pe care le-am intrumentat am deranjat, ceea ce a dus şi la aceste atacuri împotriva Ministerului Public, împotriva statutului pro­curorilor.

- Scandalul privind fraudarea examenului de promovare în funcţii a procurorilor a adus mari prejudicii de imagine parchetului. Credeţi că procurorii care instrumentează acest dosar penal vor avea curajul să finalizeze această cauză în sensul dovedirii vinovăţiei propriilor colegi?

- Sunt convinsă că vor face acest lucru. Dacă vorbim de o lovitură de imagine, să nu uităm totuşi că aceşti procurori, care sunt suspectaţi că au comis fapte de corupţie, sunt cercetaţi practic de o altă unitate a Ministerului Public. Ceea ce poate să ne aducă un plus de imagine, dar nu cred că acest lucru este important, să avem un plus sau un minus de imagine. Ceea ce este regretabil este faptul că procurori care candidează la funcţii atât de importante în Ministerul Public – cum este cea de procuror general de parchet de curte de apel – sunt implicaţi, sunt suspectaţi de fapte de corupţie, cum sunt de altfel şi membrii comisiei de examinare. Este un semnal de alarmă pe care trebuie să ni-l tragem nu numai nouă, dar şi CSM-ului. Cred că e timpul ca CSM să conştientizeze că este o problemă cu aceste examene. Nu trebuie să vă ascund faptul că la întâlnirile cu procurorii din ţară, de mai multe ori, ei mi-au spus că sunt probleme cu organizarea acestor concursuri pentru promovare în funcţii de conducere dar şi pentru promovări în funcţii de execuţie. Sunt probleme cu privire la modul de constituire a comisiilor, cu privire la bibliografia stabilită şi la modul de punctare. Pe unii dintre ei i-am întrebat de ce nu se înscriu la concursul pentru funcţii de conducere. Avem un exemplu la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj - o unitate de parchet foarte importantă întrucât are patru judeţe - unde nu s-a înscris nimeni la acest concurs. Din discuţiile cu colegii din ţară, pentru că i-am întrebat de ce nu se înscriu la funcţii de conducere, aceştia mi-au răspuns că aceste concursuri sunt aranjate. Şi unii dintre ei, din acest motiv, nu doresc să participe. Eu cred că demararea acestui dosar este un punct de plecare pentru a regândi modul de organizare a acestor concursuri.

- Secţia de procurori a CSM a avut o atitudine aproape complice cu procurorii implicaţi în acest dosar în momentul în care DNA a solicitat avizarea reţinerii şi arestării. Cum aţi putea caracteriza colaborarea dvs., ca şef al Ministerului Public, cu CSM-ul?

- Aş caracteriza-o ca fiind ex­trem de greoaie şi de ineficientă. La preluarea mandatului meu, nu am vrut să am idei preconcepute, nu am făcut în declaraţiile mele nici un fel de apreciere referitoare la colaborarea cu CSM. Pentru că am vrut să mă conving în timp dacă este o colaborare bună şi eficientă. Însă, după un an de zile, pot să vă spun că ea este greoaie şi ineficientă. Este greoaie pentru că toate solicitările pe care le-am făcut în calitate de conducător al Ministerului Public s-au soluţionat cu mare întârziere. Aş putea să vă exemplific prin statul de funcţii şi personal al Ministerului Public, care a stat la CSM câteva luni bune. S-a dat un aviz conform pe un stat de funcţii oricum modificat şi s-a dat după câteva luni. Colaborarea a fost ineficientă pentru că de multe ori am semnalat lipsa de personal cu care se confruntă Ministerul Public. Practic, lucrăm la nivel de criză în Ministerul Public. Avem unităţi de parchet la care lucrează un singur procuror. În această lună am avut două situaţii deosebite. La unul dintre parchete a decedat primul procuror şi a rămas doar un procuror care doar o vechime de şase luni şi care trebuie să conducă unitatea, iar la un alt parchet, la Horezu, am rămas fără nici un procuror, pentru că era un singur procuror care s-a îmbolnăvit. Deci sunt situaţii pe care CSM le cunoaşte. În acest an, pot să spun că problema de personal nu a avut nici o rezolvare pozitivă. S-au făcut acele interviuri pentru a aduce ca procurori avocaţi cu 10 ani vechime, s-au mai repartizat câţiva din cei care au absolvit Institutul Naţional al Magistraturii, însă nu a fost o politică eficientă.

- Camera Deputaţilor a încercat anul acesta să modifice legislaţia penală într-o manieră care ar fi îngreunat serios activitatea procurorilor. Au mai existat şi alte demersuri de acest gen?

- Da. Am semnalat, de altfel, o problemă deosebit de gravă şi anume modificarea Codului fiscal. Prin aceste modificări se interzice procurorilor sau organelor de cercetare penală să solicite efectuarea de verificări financiare de către inspectorii ANAF. În aceste condiţii, în cazurile de criminalitate economico-financiară, evaziune fiscală, spălare de bani şi alte infracţiuni, suntem obligaţi să facem expertize contabile, însă - corelativ cu această modificare legislativă - nu ni s-a suplimentat bugetul pentru expertize. Şi iată că suntem într-un punct în care într-un anumit fel activitatea noastră este blocată.

- Anul acesta a plouat cu restituiri la parchete ale unor dosare mare corupţie, în care acuzaţii sunt politicieni şi oameni de afaceri. În ce măsură apreciaţi că răspunderea pentru aceste restituiri aparţine procurorilor?

- Restituirea dosarelor la procurori este şi un criteriu de evaluare a activităţii, aceste restituiri sunt monitorizate. Aşa cum am mai arătat, am cerut să facem o analiză pe toate aceste restituiri. Pot să vă spun că, în ultimele 3 luni, s-au restituit, pe toată ţara, de la instanţele de judecată la parchete un număr de 35 de dosare penale, la un număr de aproximativ 300.000 de dosare trimise în faţa instanţei. Deci, procentul este destul de mic. Din aceste 35 de cauze, un număr de 10 sau 12 sunt, după cum ştiţi cele din dosarele mari. Când vom finaliza analiza, vom trimite rezultatele CSM-ului pentru că este foarte important să ştim dacă avem o problemă noi procurorii sau dacă este o problemă la judecători sau dacă avem o problemă de interpretare şi aplicare a legii.